Christos anesti!

 

Icon of Resurrection

FR DAVID HUDSON: A PERSONAL STORY

Fr. David Hudson lives in Alpharetta, a suburb of Atlanta, Georgia. He and his wife, Mary, are certified public school teachers, and the proud parents of three daughters: Heidi (married to Mihai Popa, and mother of Bella, now 2 ½), Heather (married to Iosif Logigan and soon to give birth to Aaron), and Hannah, a student at Georgia State University.

  

Fr. David, what was it that led you to missionary work in Romania?

 

I was raised in a Protestant Evangelical environment which glorified missionary work as the highest calling. From my childhood I aspired to be a missionary, but only as I began to approach midlife did I make the decision to do it now. For a long time I had thought about doing missions in “Post-Christian” Western Europe, where only about 20% of the population attends church regularly. Just then the Berlin Wall fell, and we were swept up in the tide of missionaries going to former Communist countries, which we believed had been effectively “atheized”.

ESTETICA FRUMOSULUI: CONTRIBUŢIA TEOLOGIEI (DAVID BENTLEY HART)

Un fragment din cartea intitulată Frumuseţea Infinitului semnată de teologul american (creştin-ortodox) David Bentley Hart. În versiunea tipărită de revista Verso (prin amabilitatea lui Vlad Mureşan) s-au strecurat câteva regretabile erori tipografice. Textul este inedit însă pentru publicul român.

O APARIŢIE EDITORIALĂ DE EXCEPŢIE: IOAN ICĂ JR, MAICA DOMNULUI ÎN TEOLOGIA SECOLULUI XX ŞI ÎN SPIRITUALITATEA ISIHASTĂ

Maica Domnului in teologia secolului XX si in spiritualitatea isihasta a secolului XIV: Grigorie Palama, Nicolae Cabasila, Teofan al Niceei, studii si texte. Autor: diac. Ioan I. Ica jr. ISBN: 978-973-7859-46-4, anul aparitiei: 2008,  pag.: 640, format: 13×20 cm.

In veacul XIV, secolul isihasmului, trei figuri de prim rang ale teologiei bizantine – Grigorie Palama, Nicolae Cabasila şi Teofan al Niceei – au consacrat pagini decisive meditatiei asupra tainei Maicii Domnului. Rezultatul este configurarea a trei reflectii de o forta duhovniceasca si amplitudine teologica unice:

– o mariologie isihasta (Grigorie Palama)

– o mariologie umanista (Nicolae Cabasila)

– o mariologie holistic-cosmica (Teofan al Niceei).

Substanta volumului de fata o constitue restituirea textului, contextului si a istoriei receptarii unora din cele mai profunde si fascinante monumente ale teologiei ortodoxe bizantine, pe nedrept uitate sau rastalmacite.

O lectura esentiala pentru toti cei pasionati de profunzimile mistice ale Ortodoxiei.

ÎNTRE EVANGHELIE ŞI NAŢIUNE: PR. DUMITRU STĂNILOAE

Between the Gospel and the Nation. Dumitru Staniloae’s Ethno-Theology, studiu publicat în revista Archaeus X (2006) no.3 (M. Neamtu)

TROPARUL SFINŢILOR BRÂNCOVENI

Troparul Sfinţilor Brâncoveni

ORTODOXIA MITROPOLITULUI NICOLAE CORNEANU, un eseu de Radu PREDA

Vestea împărtășirii la 25 mai a Mitropolitului Nicolae al Banatului din potirul greco-catolic ar fi rămas pentru multă vreme o chestiune strict eclesială, fără ecouri deosebite în presa profană, dacă nu ar fi existat reacția promptă a internauților. Mediul virtual a fost primul în care a fost lansată știrea, postate fotografiile și publicate primele comentarii. A urmat dezbaterea din 4 iunie organizată de Asociația Ziariștilor și Editorilor Creștini (AZEC), în cadrul căreia Mitropolitul a fost prezent prin intermediul telefonului și a răspuns la câteva întrebări, producând astfel și „proba”, declarația citată ulterior de întreaga mass-media.

BIROCRAŢIE, ECUMENISM ŞI SOCIALISMUL ECLEZIAL

Dimensiunea socialistă a ecumenismului este trădată de apetenţele sale birocratice. În fond, birocraţii ecleziali doresc eliminarea competiţiei de orice fel şi mizează, astfel, pe logica centralistă a „planificării raţionale” a dialogului. Accentul cade pe regia unor idealuri cât mai abstracte. Creştinismul văduvit de particularitate şi de misionari care să-i recite partitura unică va semăna cu o firmă privată care nu mai joacă la bursă şi abdică la propria sa imagine.

PALMA MORŢII ŞI OBRAZUL DOMNULUI

Începutul Postului Mare este prefaţat de Duminica iertării. Este momentul în care dialectica reconcilierii proclamă, prin glasul apostolului Pavel, că „noaptea e pe sfârşite” şi „ziua este aproape” (Romani 13, 12). Lecturile biblice şi patristice consacrate aceleiaşi zile ne amintesc de izgonirea lui Adam din rai – situaţie pe care teodrama liturgică a Bisericii, concentrată timp de patruzeci de zile mai ales pe dimensiunea interioară a Postului, o răstoarnă total. La capăt de drum, Duminicii iertării îi corespunde, aşadar, Duminica Învierii care nu celebrează altceva decât izgonirea lui Adam din iad. În aceşti termeni este zugrăvit – imnologic şi iconografic – marele praznic al Paştilor. La capătul unei bătălii de proporţii cosmice, corul sfinţilor declamă triumful Vieţii asupra morţii cu o forţă retorică neegalată: „Unde-ţi este, moarte, boldul tău? Unde-ţi este, iadule, biruinţa? Înviat-a Hristos şi tu ai fost nimicit. Înviat-a Hristos şi au căzut diavolii. Înviat-a Hristos şi se bucură îngerii. Înviat-a Hristos şi viaţa stăpâneşte!” Limbajul folosit aici de Sf. Ioan Damaschinul nu ascunde violenţa confruntării dintre Cel care uneşte prin iubire şi diavolul – cel care dezbină prin ură. „Cu moartea pe moarte călcând” se tălmăceşte astfel: o moarte asumată de Hristos pe Cruce zdrobeşte, efectiv, o moarte arvunită de Adam în paradis.