CULTUL PENTRU PUTIN

5 Februarie 2009

Grigory Pasko: A Putin-Worshipping Cult

putinworship


BISERICA ORTODOXĂ RUSĂ, ÎN DOLIU

5 Decembrie 2008

Patriarhul Alexei al II-lea, în vârstă de 79 ani, s-a stins astăzi din viaţă în apartamentul său privat din Peredelkino. Clopotele din peste şase sute de biserici ale Moscovei au vestit trecerea sa la cele veşnice – anunţă ziarul „Pravda” de astăzi.

Timp de 18 ani a condus cea mai puternică Biserică autocefală a Ortodoxiei universale, relansată spiritual în contextul relaxării ideologice impuse de Mihail Gorbaciov la sfârşitul anilor 1980. Alexei al II-lea şi-a păstorit credincioşii într-o perioadă istorică de mari frământări politice şi numeroase provocări social-economice. Sub regimul Elţîn şi Putin, Biserica Ortodoxă Rusă a asistat la desprinderea multor ramuri ale Ortodoxiei slave de trunchiul autorităţii moscovite (Ţările Baltice, Ucraina şi Moldova fiind exemplul cel mai proeminent în acest sens). Renaşterea monahismului, relansarea studiului teologic,  reactivarea misionarismului în regiuni îndepărtate precum Siberia, China sau Alaska, dar mai ales unificarea cu Biserica rusă din exil reprezintă testamentul luminos al patriarhului Alexei al II-lea. Citește restul acestei intrări »


GRUPAJUL SOLJENIŢÎN DIN „COTIDIANUL”

18 Noiembrie 2008

Alexandr Cel Mare (eseu de Traian Ungureanu)

Soljeniţîn a clintit istoria (eseu de Ana Blandiana)


ORLANDO FIGES: O CARTE DESPRE REVOLUŢIA BOLŞEVICĂ

14 Septembrie 2008

A PEOPLE’S TRAGEDY

A History of the Russian Revolution, Penguin, 1996.

These days we call so many things a ‘revolution’ — a change in the government’s policies on sport, a technological innovation, or even a new trend in marketing — that it may be hard for the reader of this book to take on board the vast scale of its subject at the start. The Russian Revolution was, at least in terms of its effects, one of the biggest events in the history of the world. Within a generation of the establishment of Soviet power, one-third of humanity was living under regimes modelled upon it. The revolution of 1917 has defined the shape of the contemporary world, and we are only now emerging from its shadow. It was not so much a single revolution — the compact eruption of 1917 so often depicted in the history books — as a whole complex of different revolutions which exploded in the middle of the First World War and set off a chain reaction of more revolutions, civil, ethnic and national wars. By the time that it was over, it had blown apart — and then put back together — an empire covering one-sixth of the surface of the globe. Citește restul acestei intrări »


INSTRUMENTARUL HEGEMONIEI RUSE

5 Septembrie 2008

Un eseu semnat de Dragoş Paul Aligică.


GEORGES NIVAT: KENOZA ICOANEI DIN RUSIA DE NORD

26 August 2008

Icoana rusă din Nordul Rusiei (regiunea Vologda şi Novgorod), în formele sale cele mai epurate, mai “transcendente” ne pune în faţa uneia dintre cele mai grave chestiuni metafizice: putem reprezenta Divinul? Poate exista o legătură materială între Dumnezeu şi creaturile sale?

În religiile păgâne, răspunsul este în mod natural: da!- ba chiar trebuie să reprezentăm divinul, căci ele au nevoie de idoli şi reprezentări magice. In iudaism, răspunsul este nu! – o interdicţie absolută. Dar este scris în schimb că omul este făcut după chipul lui Dumnezeu, o noutate până în acel moment. In cadrul creştinismului începutului de veac, existau puţine imagini; mai degrabă simboluri pe pereţii catacombelor, peştele ichtus, anagrama lui Hristos sau, la polul opus, imagini scandaloase cum ar fi un măgar pus pe cruce, blasfemii produse de inamicii creştinismului ce abia se năştea. Citește restul acestei intrări »


Rusia, „cealaltă” Europă: un interviu cu profesorul Georges Nivat

2 Martie 2008

Georges Nivat (n. în 1935 la Clermont Ferrand, Franţa) este unul dintre cei mai reputaţi slavişti ai momentului, fiind mondial recunoscut pentru cercetările sale cu privire la simbolismul rus, dar şi prin traducerile sale din Soljeniţîn, Iosif Brodsky, Andrei Biely, Boris Pasternak şi multe alte personalităti literare ale secolului XX. Profesor emerit al Universităţii din Geneva, este un mare îndrăgostit de limba şi literatura rusă, fiind autorul, printre altele, a impresionantei lucrari Istorii a literaturii ruse“ publicată în şapte volume de către editura Fayard. Georges Nivat este un european convins, chiar dacă uneori ìşi ascunde dragostea sub masca euroscepticismului. Opiniile sale asupra războiului din ex-Yugoslavia, asupra Ceceniei sau a provinciei Kosovo, liber exprimate in tribune influente ca Le Monde“ sau Le Débat au deranjat uneori o parte din păturile înaltei intelighenţii din Franţa, dar nu l-au tulburat pe pacifistul convins care este. O personalitate cu vieţi multiple şi lecturi nenumărate“, după cum îl caracteriza recent Olivier Mongin, directorul revistei pariziene Esprit. A acceptat cu amabilitate să acorde acest interviu pentru cititorii revistei Idei în Dialog.“ Acest interviu a putut fi realizat graţiei subsidiului de cercetare oferit de colegiul Noua Europă, Bucureşti. (Mirel Bănică).

Georges Nivat

Citește restul acestei intrări »