Omagiu (Şerban Foarţă)

9 Iunie 2009

Ceea ce i-a lipsit mai-marelui nostru în lumea

lui nomen est omen,

va fi fost o poreclă ca lumea,

un soi de cognomen:

scurt, percutant, prestigios ca o aură,

un grad militar sau un titlu rarissim

care,-n cer, face gaură,

ca, bunăoară, Generalissim;

un apelativ doar al lui şi care induce

evlavie şi teamă:

Fuehrer sau Duce,

ca şi o seamă

de alte asemenea nume comune, dar defective,

în ocurenţă, de orice plural,

foarte gustate şi mult prea active

între Anzi şi Ural:

El Caudillo, El Comandante,

sau Căpitanul, sau Mareşalul, ―

fireşti pe cît, altfel, de intimidante,

cum, azi, Conetabilul sau Seneşalul,

pentru noi, care n-am apucat Evul Mediu,

ba nici chiar Istoria Modernă,

şi pentru care un optim remediu

e somnu-ndelung cu obrazul în pernă…

Ci el, derizoriu ca-n bancul cu ceainicul,

încît te apucă şi plînsul,

se ascundea,-n samizdatul (oral) al naţiunii, sub tainicul

nume de Dînsul.


SE APROPIE CRĂCIUNUL

20 Decembrie 2008

 


PEISAGIU RETROSPECTIV (Ion Barbu)

19 Septembrie 2008
O, desfrunzirile din urmă!
Te uită, vastele păduri
Stau veştede sub greaua turmă
De nori haotici şi obscuri. 

Te uită, soli ai crustei albe
Ce-o să se-aşeze, de pe-acum
În dantelări de fine salbe.
Pe tufa umedă, pe drum Citește în continuare »


ORICUM M-AŞ SCHIMBA (R.M. Rilke)

27 Septembrie 2007

Oricum m-aş schimba

nu, nu te uit nicicând

suavă dragă lumină

din început pe pământ.

  Citește în continuare »


Poem

23 Decembrie 2006

Balada păsării

vie Lumină
venind, pe cale
inima-mi cere
pasăre lină
sufletu-n lacrimi
vrea, fără vină
numai să-l apere
numai să-l poarte
sus
peste moarte

Daniel TURCEA