File din Pateric

25 iunie 2009

1). Era in Tebaida un batran pe nume Hierax, care ajunsese la varsta de aproape optzeci de ani. Diavolii, care voiau cu orice chip sa-l faca sa se poarte fara bagare de seama din pricina anilor celor multi, venira intr-una din zile la el si-i zisera astfel:”Batrane, ce te vei face, ca mai ai de trait cincizeci de ani?” El le-a raspuns:”M-ati maniat tare, caci mi-a fost dat sa traiesc doua sute de ani!”. Atunci diavolii l-au parasit urland.

2). Episcopul dintr-un oras cazu prada desfranarii prin lucrare diavoleasca. Intr-o zi, pe cand era la slujba, cum nimeni nu-i stia pacatul, acesta il marturisi in fata poporului, zicand: :”Am pacatuit”. Apoi isi lasa vesmintele pe altar si spuse: „Nu mai pot fi episcopul vostru”. Cu totii plansera si strigara:”Sa cada acest pacat asupra noastra, dar ramai pe mai departe episcopul nostru”. El raspunse:” De vreti sa raman episcopul vostru, faceti ce va voi spune”. El puse sa inchida usile bisericii, apoi se culca cu fata la pamant inaintea unei usi laturalnice si zise:”Cel ce va trece fara sa ma calce in picioare nu va avea parte cu Dumnezeu”. Ei facura precum le-a cerut; si dupa ce a iesit ultimul, s-a auzit un glas din cer care spunea:„Pentru marea lui smerenie, i-am iertat pacatul”.

3). Un frate vietuia intr-o chilie din Egipt si stralucea prin marera sa smerenie. Or, el avea o sora, care traia la oras in desfrau si din pricina ei se pierdeau foarte multe suflete. Batranii il tot indemnau pe acel frate si-l trimiteau sa mearga la oras s-o caute pe acea femeie, sora lui, ca sa opreasca acele pacate ce se faceau din pricina ei. Cand acesta ajunse in locul unde locuia ea, unul din cei din preajma acesteia merse si-i spuse:”Iata ca fratele tau este la usa”. Aceasta, tulburata foarte, isi parasi ibovnicii si se repezi, cu capul descoperit, in intampinarea fratelui sau. Cum ea venea sa-l imbratiseze, el ii zise: „Surioara draga, ai mila de sufletul tau, caci multi cad din pricina ta. Vum vei putea tu indura chinurile vesnice, cele infricosate?” Ea, tremurand, il intreba atunci: „Stii tu oare daca m-as putea mantui de acum inainte?” Iar el ii raspunse:” Daca vrei cu adevarat acest lucru, vei putea afla mantuire” Ea se arunca atunci la picioarele lui si-l ruga sa o ia in pustie. El ii zise :”Acopera-ti capul si urmeaza-ma„. Ea spuse atunci :”Mai bine calc aceasta porunca si ies cu capul descioperit, decat sa ma intorc in temnita desfranarii”. El o ducea catre locul ispasirii. Vazand oameni pe drum, el se gandi ca se vor intalni cu acestia si-i zise:”Cum nu toti cei care ne vor vedea stiu ca tu mi-esti sora, indeparteaza-te pana ce vom fi trecut”. Dupa ce acestia trecura, el ii zise:” Sa ne urmam drumul, surioara”. Cum ea nu-i raspunse, el intoarse capul si vazu ca aceasta murise. Atunci vazu ca urmele pe care le lasasera picioarele sale erau insangerate, caci plecase desculta.Atunci cand fratele ei a povestit toate acestea batranilor, acestia se sfatuira intre ei. Dar Dumnezeu ii lamuri acest lucru unuia dintre batrani:”Cum aceasta n-amai purtat grija vreunui lucru vremelnic si cum a uitat pana si de trupul sau si nu s-a mai plans nici macar din pricina ranilor sale, pentru aceasta Eu am primit cainta sa”.



‘Too Christian’ for Academia? (National Review)

19 februarie 2009

Wiley-Blackwell, a major academic press, was set to release its four-volume Encyclopedia of Christian Civilization this month. According to the encyclopedia’s editor, George Thomas Kurian, the set had been copy-edited, fact-checked, proofread, publisher-approved, printed, bound, and formally launched (to high praise) at the recent American Academy of Religion/Society of Biblical Literature conference. But protests from a small group of scholars associated with the project have led the press to postpone publication, recall all copies already distributed, and destroy the existing print run. The scholars’ complaint? The Encyclopedia of Christian Civilization, they have reportedly argued, is “too Christian.” “They also object to historical references to the persecution and massacres of Christians by Muslims,” Kurian says, “but at the same time want references favorable to Islam.”


UN DIALOG CU BOGDAN BUCUR, DESPRE PATRISTICĂ ŞI TEOLOGIE

5 decembrie 2008

Bogdan BucurS-a născut in 1976 la Bucureşti, unde a urmat şcoala şi liceul german iar apoi Facultatea de Teologie Ortodoxă. Între 2000 şi 2007, Bogdan Bucur a obţinut titlurile de master în Teologie şi doctor în Studii Religioase la la Marquette University, în Statele Unite. Din 2007 este assistant professor of theology la Duquesne University în Pittsburgh. Cercetările sale se află la intersecţia studiilor biblice şi patristice s-au concretizat într-o serie de articole publicate în reviste din Europa şi Statele Unite. Are în pregătire un volum despre creştinismul primar la prestigioasa editură academică Brill. În luna septembrie (a.c.) am înregistrat acest dialog pe continentul nord-american, vorbind despre vocaţia studiilor teologice în secolul XXI. (Mihail Neamţu)

Dragă Bogdan, eşti autorul unui număr impresionant de studii istorice şi teologice care discută marile teme de gândire ale Părinţilor Bisericii – de la Sf. Iustin Martirul şi Filozoful până la Dionisie Areopagitul. Cum s-a trezit pasiunea ta pentru patrologie? Care au fost primii paşi? Despre ce experienţă formatoare a tinereţii poţi să vorbeşti – întâlniri cu oameni, cărţi, biblioteci, locuri?

După Revoluţia din 1989 m-am numărat şi eu între cei, foarte mulţi, care citeau pe nerăsuflate tot ce le cădea in mână despre Yoga, Reiki, radiestezie, Qi-gong, buddhismul tibetan, şi aşa mai departe, şi care îşi căutau „maeştrii” printre diferiţii practicanţi—autentici sau impostori—din România. Aveam paisprezece ani şi eram ars de această căutare. Ca mulţi colegi de generaţie, nu făceam nici o distincţie între Milarepa, „marele yoghin tibetan”, şi părintele Cleopa, „maestru spiritual din Carpaţi”; sau între cursurile de Yoga ale lui Grig Bivolaru, spiritualitatea Filocaliei, şi tehnicile de “optimizare mentală” predate de Vasile Andru. Mergeam la mănăstiri cu ansele ca să măsurăm aura bisericilor şi să ne “încărcăm energetic” din prezenţa unuia sau altuia dintre călugări; sau îl rugam pe Bivolaru să explice schimbarea la faţă a lui Hristos în comparaţie cu moartea lui Paramahansa Yogananda; sau îi iscodeam pe călugari despre marea taină aflată la „seminariile” de magie dacică: anume că, la tunderea întru monahism, călugării află tot ce e de aflat despre reîncarnare, apoi sunt legaţi cu blestem să nu destăinuie secretul! Şi tot aşa. Sunt convins că aceia care au căutat sincer nu şi-au pierdut răsplata. Sunt sute de tineri în situaţia asta; mulţi ne-am întâlnit mai târziu pe băncile facultăţilor de teologie, unii s-au călugărit, alţii au devenit misionari şi mărturisitori ai Ortodoxiei în viaţa cetăţii. 

Citește restul acestei intrări »


O APARIŢIE EDITORIALĂ DE EXCEPŢIE: IOAN ICĂ JR, MAICA DOMNULUI ÎN TEOLOGIA SECOLULUI XX ŞI ÎN SPIRITUALITATEA ISIHASTĂ

2 octombrie 2008

Maica Domnului in teologia secolului XX si in spiritualitatea isihasta a secolului XIV: Grigorie Palama, Nicolae Cabasila, Teofan al Niceei, studii si texte. Autor: diac. Ioan I. Ica jr. ISBN: 978-973-7859-46-4, anul aparitiei: 2008,  pag.: 640, format: 13×20 cm.

In veacul XIV, secolul isihasmului, trei figuri de prim rang ale teologiei bizantine – Grigorie Palama, Nicolae Cabasila şi Teofan al Niceei – au consacrat pagini decisive meditatiei asupra tainei Maicii Domnului. Rezultatul este configurarea a trei reflectii de o forta duhovniceasca si amplitudine teologica unice:

– o mariologie isihasta (Grigorie Palama)

– o mariologie umanista (Nicolae Cabasila)

– o mariologie holistic-cosmica (Teofan al Niceei).

Substanta volumului de fata o constitue restituirea textului, contextului si a istoriei receptarii unora din cele mai profunde si fascinante monumente ale teologiei ortodoxe bizantine, pe nedrept uitate sau rastalmacite.

O lectura esentiala pentru toti cei pasionati de profunzimile mistice ale Ortodoxiei. Citește restul acestei intrări »


PROTOLOGY AND LANGUAGE IN ST GREGORY OF NYSSA’S THEOLOGY

14 august 2008

Un studiu despre protologie si limbaj in opera Sf. Grigorie de Nyssa (revista Chora, 2003).


THE UNFOLDING OF TRUTH EUNOMIUS OF CYZICUS AND GREGORY OF NYSSA IN DEBATE OVER ORTHODOXY (360-381)

7 august 2008

Studiu publicat în revista Archæus. Studies in History of Religions (Bucharest), VI (2002).


BOGDAN BUCUR: STUDII BIBLICE ŞI PATROLOGIE

28 iunie 2008

Între cei mai discreţi şi competenţi tineri români plecaţi la studii în străinătate se numără Bogdan Bucur. Profesor la Duquesne University (Pittsburgh, SUA), Dr. Bucur este ucenic direct al Pr. Prof. Alexander Golitzin (Marquette University) şi autor al unui impresionant număr de studii patristice publicate de reviste internaţionale de prim rang. El merită întreaga atenţie şi admiraţie a colegilor săi români.


CANONUL ŞI VESTITORUL ORTODOXIEI

7 mai 2008

Cunoscut publicului de specialitate prin impresionanta activitate editorială din ultimele două decenii – alcătuită din numeroase studii şi traduceri din cărţi teologice, filozofice şi istorice acoperind aria vastă a culturii creştine antice şi moderne – diaconul Ioan I. Ică Jr. (n. 1960), profesor de spiritualitate creştină al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Sibiu, oferă la începutul anului 2008 un prim tom din ceea ce va reprezenta fără îndoială opera magna a unuia dintre cei mai reputaţi teologi est-europeni contemporani: Canonul Ortodoxiei. Canonul apostolic al primelor secole. Tipărit într-o condiţii grafice superbe prin eforturile conjugate ale editurii Deisis şi ale Mănăstirii Stavropoleos din Bucureşti, volumul expune şi dezbate în peste o mie de pagini datele fundamentale legate de naşterea creştinismului universal. Într-un proces de auto-definire şi distanţare dialectică faţă de celelalte mari tradiţii religioase din oikumene, teologii primelor patru veacuri au dat naştere unei susţinute reflecţii exegetice, doctrinare, etice şi liturgice. Citește restul acestei intrări »


Pseudo-Ipolit al Romei DESPRE PAŞTE

3 aprilie 2007

Introducere

Termenul “Pseudo-Ipolit” este un construct academic pentru a denota cu uşurinţă anonimul autor al acestui text, considerat îndeobşte fie poem, fie liturghie, fie simplă omilie pascală. Textul este păstrat în greacă, limba în care a fost scris, şi apare în ediţia Migne între cele şapte omilii pascale eronat atribuite lui Ioan Hrisostom. În timp ce cele opt manuscrise din Grecia îi atribuie textul lui Ioan, atât un manuscris descoperit în Italia, la Grottaferrata, cât şi fragmentele din florilegium-ul adăugat Actelor Sinodului de la Lateran Citește restul acestei intrări »


EVAGRIE PONTICUL DESPRE DΕΜΟΝUL RĂTĂCITOR

23 ianuarie 2007

Este un drac ce se numeşte rătăcitor, care se înfăţişează mai ales în zorii zilei înaintea fraţilor şi le poartă mintea din cetate în cetate, din sat în sat şi din casă în casă, prilejuind, zice-se, simple întâlniri, apoi convorbiri mai îndelungate cu cei cunoscuţi, care tulbură starea celor amăgiţi şi puţin câte puţin îi depărtează de cunoştiinţa lui Dumnezeu şi-i face să-şi uite de virtute şi de făgăduinţă. Citește restul acestei intrări »


RUGĂCIUNE PENTRU UNIREA CREŞTINILOR

5 ianuarie 2007

Arhimandritul Sofronie Saharov 

Doamne Iisuse Hristoase, Mielul lui Dumnezeu Cel ce ridici păcatul lumii, Care suindu-Te pe muntele Golgothei, răscumpărat-ai pe noi din blestemul legii, şi ai preînnoit chipul Tău cel căzut, pe Cruce preacinstite mâinile Tale întinzând, ca pe fiii lui Dumnezeu cei risipiţi întru una să aduni, şi trimiţând pe Preasfântul Duh, la unime pe toţi ai chemat; Tu dar, fiind a Tatălui strălucire, înainte de a ieşi la această mare lucrare de sfinţenie, lumii răscumpărătoare, rugatu-Te-ai Părintelui Tău ca toţi una să fim, precum Tu eşti cu Tatăl şi cu Duhul Sfânt:  Citește restul acestei intrări »


RUGĂCIUNEA DE DIMINEAŢĂ

5 ianuarie 2007

Arhimandritul Sofronie Saharov

Arhimandritul Sofronie Saharov

Împărate Sfânt, Cel ce eşti mai înainte de toţi vecii, Fiul Tatălui şi Cuvântul lui cel împreună fără de început şi împreună veşnic, Iisuse Hristoase, Făcătorul cerului şi al pământului, Ziditorul meu, care prin porunca ta ai scos toate dintru nefiinţă, şi pe mine întru această viaţă m-ai adus, Cel ce bine ai voit a-mi dărui în scăldătoarea botezului harul naşterii ceii de sus în Sfântul Duh, şi a pune pecetea darului acestuia pe mădulările trupului meu în Sfânta Taină a Mirungerii, cela ce ai pus în inima mea dorul de a căuta pre tine, Unul Dumnezeul cel Adevărat – auzi rugăciunea mea. Citește restul acestei intrări »


EPISTOLA CĂTRE DIOGNET

2 noiembrie 2006

„Creştinii nu trăiesc deosebiţi de ceilalţi oameni nici prin pământul pe care trăiesc, nici prin limbă, nici prin îmbrăcăminte. Nu locuiesc în oraşe ale lor, nici nu se folosesc de o limbă deosebită, nici nu duc o viaţă străină. Învăţătura lor nu e descoperită de gândirea şi cugetarea unor oameni, care cercetează cu nesocotinţă; nici nu o arată, ca unii, ca pe o învăţătură omenească. Locuiesc în oraşe greceşti şi barbare, cum le-a venit soarta fiecăruia; urmează obiceiurile băştinaşilor şi în îmbrăcăminte şi în hrană şi în celălalt fel de viaţă, dar arată o vieţuire minunată şi recunoscută de toţi ca nemaivăzută. Locuiesc în ţările în care s-au născut, dar ca străinii; iau parte la toate ca cetăţeni, dar pe toate le rabdă ca străini; orice ţară străină le e patrie, şi orice patrie le e ţară străină. Se căsătoresc ca toţi oamenii şi nasc copii, dar nu aruncă pe cei născuţi. Întind masă comună, dar nu şi patul. Sunt în trup, dar nu trăiesc după trup. Locuiesc pe pământ, dar sunt cetăţeni ai cerului. Se supun legilor rânduite de stat, dar, prin felul lor de viaţă, biruiesc legile.” 

Epistola către Diognet, V.1-10 (trad. rom.: Dumitru Fecioru)  

Mănăstire coptă, Egipt.