BRUCE CLARK ABOUT THE FAITH OF THE JOURNALIST IN THE CONTEMPORARY ANGLO-SAXON MEDIA

22 octombrie 2008

Bruce Clark (The Economist) vorbeşte despre atitudinea jurnalistului occidental faţă de credinţă dar şi despre martirii acestei profesii. Conferinţa a fost susţinută la Colegiul Noua Europă, 7 martie 2008, Bucureşti.

AUDIO FILE: BRUCE CLARK ABOUT THE FAITH OF THE SECULAR JOURNALIST IN THE CONTEMPORARY ANGLO-SAXON MEDIA.


VÎRSTE ŞI DIMENSIUNI

25 ianuarie 2007

Motto retoric: „Numai un chip fără riduri oglindeşte frumuseţea adevărată?“ (text publicitar)

În orizont bidimensional…

…adică din perspectiva performanţei văzute, vîrsta a devenit pentru omul civilizaţiei occidentale o teroare. Fitness, jogging, lifting, body-building, dietă ecologică, make-up ş.cl sînt ipostaze ale luptei cu trupul. Mai exact, cu timpul – considerat nu un dar, ci un duşman. Fără a ne întreba decît prea rar „cine mi-a dat timpul?“, „cui îi datorez vremea vieţii mele?“ sau „ce am de făcut cu ea?“ noi, oamenii (post)moderni, am intrat într-o cursă sinucigaşă şi fără miză reală. Cum altminteri să califici o raportare la timp şi la trecerea lui, aproape exclusiv în termeni vizibili, vizuali, televizuali sau fotografici? „A întinerit cu zece ani“, „…pare cu zece ani mai bătrîn“, „…nu-şi arată vîrsta!“, sau, dimpotrivă, „e trecut, ofilit, rablagit…“, toate acestea şi altele similare au devenit obsesive abordări (fără drept de apel) ale semenilor – pe care ne mulţumim să-i privim ca pe nişte carcase sau, în cel mai bun caz, ca pe nişte producători de succese vandabile. Citește restul acestei intrări »


WILLIAM F. BUCKLEY: INTELIGENŢA CONSERVATOARE

22 ianuarie 2007

Institutul Hoover găzduieşte arhivele emisiunilor TV „Firing Line“ concepute şi moderate de briliantul scriitor american William F. Buckley în anii 1960-1980.


CONFERINŢELE DE LA PRINCETON

22 ianuarie 2007

Recomandări din ciclul de Conferinţe găzduite de Universitatea din Princeton:

Episcopul Kallistos Ware, despre „Creştinismul răsăritean şi lumea occidentală

Profesorul emerit Bernard Lewis, despre „Gândirea otomană despre război şi violenţă

Dr. Steven Pinker, despre „Cuvinte şi reguli: ingredientele limbajului

Dr. William Kristol: „Este religia în centrul războiului cultural din America?“

Dr. David Novak, despre „Libertatea religioasă: argumentul teologic

Conferinţele sunt în limba engleză iar vizualizarea se fac cu ajutorul programului Real Player.


RESURECŢIA IMAGINII: DE LA TELEVIZIUNE LA ICOANĂ

7 ianuarie 2007

În ultimii ani, editura Deisis din Sibiu a prezentat publicului românesc mai multe importante traduceri din aria fenomenologiei franceze orientate teologic. Autori precum Jean-Luc Marion, Michel Henry, Jean-Yves Lacoste au fost introduşi în cultura română graţie eforturilor editoriale consecvente şi singulare ale acestui proiect editorial. În cele ce urmează, voi discuta volumul lui Jean-Luc Marion, Crucea vizibilului (2000), prima cartea a acestui autor tradusă în limba română, urmată fiind de În plus. Studii asupra fenomenelor saturate (2003), Fiind Dat. O fenomenologie a donaţiei (2003) şi Fenomenul erosului (2004), publicate la aceeaşi editură sibiană. Citește restul acestei intrări »


ANALIŞTII FAŢĂ CU FUNDAMENTALISMUL

5 ianuarie 2007

Întâmplarea – sau poate ar trebui să spun Pronia – a făcut să locuiesc în Boston în perioada scandalului preoţilor pedofili din Biserica romano-catolică. Isteria ziarelor de stânga – printre care cele mai active erau “Boston Globe” şi “Boston Phoenix”, o publicaţie distribuită pe gratis şi scrisă de şi pentru activismul homosexual-new ageist – şi a diverselor grupuri de presiune, fiecare cu agenda lui, avea densitate de smog. Pornită de la fapte reale şi momentan condamnabile penal întreaga afacere a căpătat extrem de repede un aer extrem de improbabil. Citește restul acestei intrări »


UMOR ŞI RELIGIE

5 ianuarie 2007

Papa Benedict XVI 



CULTURA CIVICĂ ŞI BABILONIE URBANISTICĂ

4 ianuarie 2007

Grupul de iniţiativă BUCUREŞTI 2006 a lansat recent o campanie de semnătri prin care societatea civilă contestă acţiunile urbanistice cu efect distructiv asupra unor importante zone istorice din Capitală. 

Cazurile de abuz politic şi incompetenţă culturală nu se restrâng la acest oraş al României – ţara în care pregătirile de aderare la UE n-au stopat degradarea monumentelor de primă importanţă prin inflaţia haotică de reclame, campanii comerciale, construcţii moderniste, ridicate în contrast total cu arhitectura clădirilor din centrele istorice ale marilor oraşe. În Bucureşti, bunăoară, în singura piaţă culturală neatinsă de comunişti – Piaţa Palatului Regal (Piaţa Revoluţiei) – se intenţionează ridicarea unui bloc P+12 etaje. Simbolurile culturii naţionale şi ale identităţii istorice româneşti sunt puse în pericol prin deciziile diferitelor primării municipale şi orăşeneşti. Acest fapt cere reconsiderarea legilor referitoare la protejarea patrimoniului. Citește restul acestei intrări »


REVISTA PRESEI (I)

4 ianuarie 2007

*Cultura libre? Nici măcar. Este vorba doar despre cultura TVR, aşezată dandy în decorul trendy al literaturii blog. Sedusă de forţa memoriei scurte, televiziunea publică a renunţat mai nou la orice ambiţii formatoare sau enciclopedice. Pe vremuri, ce-i drept mai grele, ne familiarizam cu antichităţi precum emisiunile doamnei Cornelia Rădulescu despre „cultura La Tène” ori „Sântana-de-Mureş.” Astăzi, scopurile tradiţiei sunt mult mai greu de atins: vorbim despre o emisiune care „îşi propune să aducă dezbaterea din domeniul cultural la nivelul oamenilor care nu au acces la presa culturală.” Vă nedumereşte cumva faptul că există public incapabil să citească, dacă nu cărţi şi bibliografii, măcar câteva reviste? E deja un semn de hegemonism macho. Trăim vremuri cu incertitudini seducătoare, chiar dacă mai aproape de stadiul analfabet al conştiinţei. Cine va putea încălca drepturile omului recentissim de-a contempla cultura libre, dincolo de pretenţiile universitare care mai impun, puţin neverosimil, datoria sacră a lecturii?  Într-o emisiune din luna mai, avându-i ca invitaţi pe domnii Andrei Pleşu şi Marius Oprea, moderatorul ne-a urat tuturor, pe un ton suav, uşor moftologic: „mergeţi liniştiţi la revoluţiile dumneavoastră.” Nu înainte de a-şi fi exprimat câteva perplexităţi: nu este oare „Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România” o instituţie inutilă, poate chiar „vindicativă”? Mai mult: nu ar trebui ca istoricii comunismului românesc să acorde „premisa de nevinovăţie” acestui „fenomen” al secolului XX – studiat, spre îngrijorarea tânărului contribuabil, pe cheltuiala banului public? Nu cumva păcătuim prin „subiectivism” socotind comunismul o crimă împotriva umanităţii? Sunt îngrijorări aproape de pasiunile personajelor din romanul RealK. Dar noi, cei întârziaţi în trezvie şi luciditate, sau poate doar lipsiţi de răsfăţul uitării, cărui „e-Liberator” să ne cerem scuze?  Citește restul acestei intrări »


MASS-MEDIA ŞI RELIGIA

29 decembrie 2006

Cel mai bun exemplu al modului în care faptul religios contemporan se reflectă în mass-media sunt emisiunile satirice. Ele furnizează informaţii despre imaginarul religios al publicului, precum si opinia creatorilor acestor emisiuni despre publicul larg. Satira televizată indică ceea ce este permis să prezentăm ca obiect al deriziunii şi modul de realizare.

De exemplu, în Franţa, ţară de tradiţie anticlericală, celebra, longeviva şi mult imitata emisiune de marionete „Les Guignoles de l’info” atinge prin glumele sale nu doar persoana Papei, ci şi Biserica catolică în ansamblu, ca instituţie. Actiunea de „desacralizare” astfel operată se răsfrânge asupra unor ritualuri catolice de bază, chiar asupra unor aspecte sensibile ale dogmei. Cu toate acestea, autorii emisiunii au avut întotdeauna o distanţă respectuoasă faţă de biserică, încercând să nu atingă în mod direct sensibilitatea religioasă a unei anumite părţi dintre spectatori. Ca o paranteză, ar mai trebui menţionat şi faptul că Occidentul înregistrează în acest moment o anumită reticenţă faţă de utilizarea simbolurilor religioase în mass-media, consecinţă directă a hiper-sensibilităţii musulmane faţă de subiect. Citește restul acestei intrări »


FLUX

29 decembrie 2006

„Mediile, prin care circulă informaţia electrică, fiind total eterice, creează iluzia că lumea este o substanţă spirituală, un facsimile credibil al trupului mistic (al lui Hristos). Este vorba de o evidentă manifestare a Antihristului. In fond, Prinţul acestei lumii este un mare inginer electronist.“ (Marshall McLuhan, Scrisoare către Jacques Maritain)  „Adevăratul Dumnezeu al timpurilor noastre este Sfânta Treime Stat-Muncă-Tehnică… Pe el trebuie să-l ucidem!- şi nu pe bătrânul, cam ros de carii, al Genezei.“ (Jacques Ellul, La Métamorphose du bourgeois Dumnezeul iudeo-creştin a creat lumea ex nihilo. În calitatea sa de creaţie divină lumea este reală, nu poate fi o imagine, un simulacru, un vis sau născocire. Dovada supremă a realitătii creaţiei este oferită de încarnarea cristică. Iisus Hristos nu împrumută un trup omenesc, precum zeii Olimpului; Iisus este trupul său omenesc în carne si oase, ceea ce conferă creaţiei o deplină demnitate ontologică. Susţinută cristic, lumea nu se degradează într-un concret slab, într-o substanţă de calitate inferioară; nici nu este o realitate contrafăcută, un joc de aparenţe. Creştinismul nu se îndoieşte de realitatea, bunătatea şi concreteţea lumii materiale. O atitudine fundamental diferită de viziunea religiilor orientale si a tradiţiei gnostic-platonice în care creaţia este un real degradat. Citește restul acestei intrări »