„Comorile Ortodoxiei” în timpuri de criză: mănăstire cu piscină, Hummer şi căprioare

Relatare REALITATEA TV:

750.000 de euro – este preţul plătit de Episcopia Giurgiului pentru vila unui vameş. Afacerea a fost perfectată în urmă cu trei ani, iar preţul imobilului a fost umflat de trei ori. Vila s-a transformat într-o mănăstire de lux unde-şi fac veacul patru măicuţe. Ulterior, tot aici şi-a stabilit reşedinţa şi Preasfinţitul Ambrozie. Pentru că nimic nu e prea scump atunci când e vorba de confortul acestuia, în curtea mănăstirii au fost aduse şi trei căprioare. Reprezentanţii patriarhiei susţin însă că in vila din Giurgiu se trăieşte după principiul austerităţii şi nu al huzurului.

Hummer, Luxury SUV

Vezi şi

• ÎPS Teodosie îl compară pe Gigi Becali cu Sf. Gheorghe!
• Frumuseţe şi neorânduială.
• Scrisoare deschisă către ÎPS Teodosie.
• ÎPS Teodosie, pârât la DNA
• Cât costă Duhul Sfânt?

Anunțuri

Zapping (scurt-metraj de Cristian Mungiu, 2000)

Marian Rădulescu

Atmosferă totalitară din Fahrenheit 451 (dar şi din 1984) şi montaj fragmentat gen MTV şi Natural Born Killers („too much TV” se putea zări acolo, în filmul lui Oliver Stone, înscris cu fantă de lumină, pe pieptul unui indian american ce urma să fie ucis de un „născut asasin”). Plus un ingredient local, autohton: obsesia „nemuritorului” (mai ales pentru cineaştii tineri din România sfârşitului de veac XX şi începutului de veac XXI) Sergiu Nicolaescu – vezi fragmentele, selectate cu fină ironie, din al său Mircea (1989) şi secvenţele în care, mai întâi auzi vocea metalizată a lui Nicolaescu („Îmbătrânesc şi simt povara răspunderilor. Am visat şi-o apă neagră”), apoi un scurt dialog în care nepotul voievodului Sergiu cel Mare spune: „Bunule, tu eşti nemuritor?”, la care „bunul” răspunde: „De ce-ntrebi?”. Înspre final, încă un cadru scurt cu armate de călăreţi, decupat din generic, în care apare numele „nemuritorului” Sergiu Nicolaescu pe fondul unui soundtrack triumfal (compozitor: Adrian Enescu) din acelaşi Mircea. Toate conotaţii locale, româneşti, dar – nu-i aşa? – fiecare cinematografie îşi are Nicolaeştii, Gibsonii şi Costnerii ei.

Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt despre postire

Cât timp este târgul, să negustorim cu mare câştig şi apoi să plecăm, ca nu cu mâinile goale să ne aflăm. Să nu suferim în zadar osteneala postului, şi să pierdem şi plata lui, că se poate să ducem şi osteneala postului şi să nu luăm nici plata lui.

Cum ? Când de bucate ne depărtăm, dar de păcate nu ne lepădăm. Când carne nu mâncăm, dar mâncăm casele săracilor. Când nu ne îmbătăm cu vin ci cu pofta cea rea. Când toată ziua stăm nemâncaţi, dar o petrecem în privelişti desfrânate. Iată osteneala postului, dar plata lui nicăieri.

Mierea este dulce şi bună la gust, dar celor bolnavi este amară şi greţoasă, dar nu din firea sa, ci din boala acelora. Aşa şi Legea de se va părea că este grea de îndeplinit, nu din firea sa este aşa, ci din lenevirea noastră. Şi nu-mi pricinuieşte multă osteneală ca să-ţi arăt că este lesnicioasă şi uşor de împlinit.

Şi ca nu cineva auzind acestea şi cugetând la înălţimea acestei filozofii, să pregete şi să se tragă înapoi, zice: „De nu va prisosi dreptatea voastră mai mult decât a cărturarilor şi a fariseilor, nu veţi intra întru împărăţia cerurilor” (Mt. 5, 21). Dar mai multă osteneală ceri de la mine? Pentru ce? Oare nu sunt şi eu om ca şi aceia ? Şi pentru care pricină a adaus ostenelile ? Şi de ce a pus nevoinţe mai mari ? Da, dar aduc daruri mai mari, că nu Palestina, v-am dat vouă, nici pământul în care curge miere şi lapte, ci însuşi cerul vi-l dau.

 

Iar cel ce nu este vrednic să vadă pe Domnul, nici de împărtăşirea Trupului Lui nu este vrednic. Căci zice Pavel: „Să se cerceteze însă omul pe sine şi aşa să mănânce din pâine şi să bea din pahar” (I Cor. 11, 28). Nu a descoperit rana, nu a prihănit în privelişte, nu a pus martori ai greşalelor, ci înlăuntru, în conştiinţa ta, nefiind nimeni de faţă, fără numai Dumnezeu, Cela ce toate le vede, fă judecata şi cercetarea păcatelor şi toată viaţa ta cercetând-o adu păcatele tale la judecata minţii, îndreptează-te şi aşa cu conştiinţă curată atinge-te de sfinţita Masă şi te împărtăşeşte din Sfânta Jertfă.

 

 

ZILELE POSTULUI MARE

În Biserica Ortodoxă se săvârşeşte Vecernia iertării în ziua duminicii alungării din Rai a lui Adam. O perioadă de foarte intensă viaţă liturgică urmează pentru următoarele 7 săptămâni care pregătesc praznicul Învierii Domnului: un timp de înfrânare, împăcare şi relansare a curselor duhovniceşti abandonate peste an.

SF. MAXIM MĂRTURISITORUL DESPRE CURIOZITATE, MORBUL NOUTĂŢII ŞI REVOLTA ÎMPOTRIVA TRADIŢIEI

„Cei ce se gâdilă la auz şi la limbă sunt cei ce voiesc să afle sau să spună ceva nou şi se bucură pururea de noutăţi. Ei mută, ca să spun exact, hotarele pe care le-au pus părinţii lor şi se îndulcesc de cele proaspete şi neobişnuite şi se ridică împotriva celor obişnuite şi cunoscute de demult şi mereu la fel, ca împotriva unor lucruri răsuflate şi tocite şi fără nici o valoare, şi primesc cu bucurie cele mai de curând, chiar de ar fi mincinoase şi n-ar aduce nici un folos sufletului.”

Sf. Maxim Mărturisitorul, Ambigua 74.

EVAGRIE PONTICUL DESPRE DEOSEBIREA GÂNDURILOR

După multă băgare de seamă am aflat că între gândurile îngereşti, omeneşti şi de la draci este această deosebire: întâi gândurile îngereşti cercetează cu de-amănuntul firea lucrurilor şi urmăresc înţelesurile şi rosturile lor duhovniceşti, de pildă: de ce a fost făcut aurul şi pentru ce e ca nisipul şi a fost risipit în anumite părticele de sub pământ şi de ce trebuie multă osteneală şi trudă până să fie aflat, apoi după ce e aflat, e spălat cu apă şi trecut prin foc, ca apoi să fie dat meşterilor, care fac sfeşnicul cortului, căţuia, cădelniţa şi vasele de aur, din care, din darul Mântuitorului nostru, nu mai bea acum regele babilonian.

„POSTUL CARE ÎMI PLACE”

„Nu ştiţi voi postul care Îmi place? – zice Domnul. Rupeţi lanţurile nedreptăţii, dezlegaţi legăturile jugului, daţi drumul celor asupriţi şi sfărâmaţi jugul lor. Împarte pâinea ta cu cel flămând, adăposteşte în casă pe cel sărman, pe cel gol îmbracă-l şi nu te ascunde de cel de un neam cu tine. Atunci lumina ta va răsări ca zorile şi tămăduirea ta se va grăbi. Dreptatea ta va merge înaintea ta, iar în urma ta slava lui Dumnezeu. Atunci vei striga şi Domnul te va auzi; la strigătul tău El va zice: Iată-mă! Dacă tu îndepărtezi din mijlocul tău asuprirea, ameninţarea cu mâna şi cuvântul de cârtire. Dacă dai pâinea ta celui flămând şi tu saturi sufletul amărât, lumina ta va răsări în întuneric şi bezna ta va fi ca miezul zilei. Domnul te va călăuzi necontenit şi în pustiu va sătura sufletul tău.