REFERINŢE

4 octombrie 2008

M i h a i l   N E A M Ţ U

1. Articole (selecţii din ziarul „Cotidianul”)

2. Studii şi articole recente

3. Eseuri (selecţii)

4. Recenzii (selecţii)

5. Ecouri la apariţia volumului Bufniţa din dărâmături. Insomnii teologice în România postcomunistă (Bucureşti, 2005; Ed. Polirom, Iaşi, 2008, ediţia a II-a).

6. Ecouri la apariţia volumului Gramatica Ortodoxiei. Tradiţia după modernitate (Iaşi, Ed. Polirom, 2007).

7. Dialoguri (selecţii)
Publicitate

DESPRE ELITE

11 iunie 2008

„Obsesia notorietăţii alungă dorinţa de instrucţie şi etosul admiraţiei”

Cristina LAZURCA în dialog cu Mihail NEAMŢU, eseist.

În conferinţa ta ai hotărât să vorbeşti despre elite. Nu crezi că este cazul să existe totuşi o preocupare mai insistentă pentru consumul cultural de masă?

Eu nu vorbesc numai despre elite. Vorbesc şi despre spiritul public şi plec de la premisa că există o degradare a instituţiilor noastre care pot menţine o atmosferă culturală, civică şi academică cât de cât respirabilă. Din păcate, nu putem evita diagnosticul: asistăm la o degradare fără precedent a spiritului public. Acest lucru se vede în presă, în calitatea limbajului folosit de actorii publici – mă refer aici la politicieni, la demnitari, la membrii administraţiei, jurnalişti şi chiar la profesorii universitari plimbaţi prin studiourile TV centrale sau teritoriale. Sărăcirea lexicului, relativizarea acută a sistemului de referinţe, strâmtorarea cadrului de dezbatere, absenţa judecăţile ancorate în problematica vastă a globalizării lumii noastre, toate acestea se datorează absenţei unor voci care să se impună standarde veritabile. Reprezentanţii elitei sunt mult mai puţin mediatizate decât am avea nevoie. Pledoaria mea este următoarea: în situaţia actuală, în care foarte greu mai poate fi urnită inerţia instituţională, trebuie plecat de la oameni. Sunt de acord să facem noi proiecte, să regândim felul în care se cheltuieşte bugetul public – aşa cum se ştie, administraţia locală are un buget pentru cultură. Mai întâi de toate, însă, trebuie identificaţi oamenii care să poată fi purtători de mesaj şi formatori de opinie. Citește restul acestei intrări »