REFERINŢE

M i h a i l   N E A M Ţ U

1. Articole (selecţii din ziarul „Cotidianul”)

• Factotum
• Europa şi islamul radical
• Integrism musulman şi leşin britanic
• Actualitatea războiului
• Lumina otrăvită de la Răsărit
• Plictis TV
• Miniştri sau călugări?
• Cultura liberală şi revoluţia digitală
• Capitalismul pe înţelesul tuturor
• Obrazul gros şi scutul moderaţiei
• Licheaua tranziţiei
• Pilat din Pont şi drama politicii

2. Studii şi articole recente

• ‘The Theologico-Political Constitution of Monastic Liturgy,’ in Adrian Pabst and Christoph Schneider (ed.), Encounter between Eastern Orthodoxy and Radical Orthodoxy. Transfiguring the World through the Word (Aldershot: Ashgate, 2008 ), 249-270.
• ‘Liturgical Orality or Textualist Oblivion? A Case-Study: Printing the Scriptures into Romanian (16th-18th century)’, St Vladimir’s Theological Quarterly, vol. 52 (2008 ) 3-4: 367-88.
• „Jean-Luc Marion: sub prisma fenomenologiei (I)”, Revista Arca, no. 7-8-9 (2008), p. 38-50.
• „Triduum paschale şi etica războiului nevăzut,” în Picu Ocoleanu şi Radu Preda (ed.), Viaţa liturgică şi etosul spaţiului public. Prolegomene la o teologie socială ortodoxă, Editura Mitropoliei Olteniei, Craiova, 2007, p. 206-236.
• „România 2007: război cultural şi armistiţiu religios,” în Iuliana Conovici (ed.), Churches and Politics during the 20th century România, Special Issue of Studia Politica, Editura Nemira, Bucureşti, 2007, p. 747-778.
  
• „Revisiting Orthodoxy and Nationalism,” Pro Ecclesia, vol. 15 (2006) no. 2, p. 153-160.
• „Between the Gospel and the Nation: Dumitru Stăniloae’s Ethno-Theology,” Archæus. Studies in the History of Religions, vol. 10 (2006) no. 3, p. 9-46.
• „Protology of Language in St Gregory of Nyssa,” Khora. Revue d’études patristiques et médiévales, vol. 1 (2003), no. 1, p. 51-78.
• „The Unfolding of Truth. Eunomius of Cyzicus and Gregory of Nyssa in Debate over Orthodoxy (360-381),” Archæus. Studies in the History of Religions, vol. 6 (2002) no. 1-2, p. 69-120.

3. Eseuri (selecţii)

• Cei trei ani de acasă. Reflectii despre Pactul Naţional pe Educaţie (ID, ianuarie 2009).
• „Carl Schmitt între teologia istoriei şi teologia politică” (ID, octombrie, 2008).
• „Baruch Spinoza: Rădăcinile teologiei politice (III)” (ID, noiembrie, 2008).
• „Baruch Spinoza: Rădăcinile teologiei politice (II)”, 2008.
• „Baruch Spinoza: Rădăcinile teologiei politice (I)”, 2008.
• „Deficitul comunicării şi inflaţia retorică în Ortodoxia românească”, Idei în dialog, vol. 5, iulie 2008.
• „Canonul şi vestitorul Ortodoxiei,” Idei în dialog, vol. 5 (iunie 2008).
• „Conceptul, lauda şi distanţa filială,” Idei în dialog, vol. 5 (mai 2008).
• „În linie dreaptă: William F. Buckley Jr. (I),” Idei în dialog, vol. 5 (Feb. 2008).
• „Metafizică şi plictis,” Idei în dialog, vol. 4 (dec. 2007).
• „Tărâmul tuturor posibilităţilor,” Idei în dialog, vol. 4 (nov. 2007).
• „Fenomenologia darului în opera lui J.-L. Marion,” Idei în dialog, vol. 4 (oct. 2007).
• „De Juventute Mea,” în pr. Ilie Trif (ed.), Paradoxul creştin şi cartea tinereţii, Ed. Arhiepiscopiei Ortodoxe, Alba-Iulia, 2007, p. 65-89.

4. Recenzii (selecţii)

• Hilarion Alfeyev, St Symeon the New Theologian and Orthodox Tradition (2000), Archaeus 7 (2003): 399-404.
• P. T. Kroeker & Bruce K. Ward, Remembering the End.Dostoevsky as Prophet to Modernity (2002), Archæus 7 (2003): 356-360.
• Max L. Stackhouse & D. B. Obenchain (eds.), God and Globalization: Christ and the Dominions of Civilization (2002), Archæus 7 (2003): 360-366.
• J. W. Drijvers & J. W. Watt (ed.), Portraits of Spiritual Authority. Religious Power in Early Christianity, Byzantium and the Christian Orient (1999), Archæus 7 (2003): 406-409.
• J. Behr, Asceticism and Anthropology in Irenaeus and Clement (2000), Archæus 7 (2003): 382-389.
• Gabriel Bunge OSB, Earthen Vessels (2002), Archæus 7 (2003): 343-347.
• Mark J. Edwards, Origen Against Plato (2002), Archæus 8 (2004): 418-419.
• J. Behr, The Way to Nicaea (2001), Archæus 6 (2002): 437-443.
• R. P. Vaggione, Eunomius of Cyzicus and the Nicene Revolution (2000), Archæus 6 (2002): 446-450.

5. Ecouri la apariţia volumului Bufniţa din dărâmături. Insomnii teologice în România postcomunistă (Bucureşti, 2005; Ed. Polirom, Iaşi, 2008, ediţia a II-a).

• Teodor Baconsky, O întâmpinare (Dilema, 2005).
• Ionuţ Biliuţă, Panaceu pentru somnambuli (recenzie, 2005).
• Vlad Alexandrescu, Insomniile teologice ale lui Mihail Neamtu (2005).
• Alte aprecieri (Dan C. Mihăilescu, T. Urian, Bogdan Tătaru-Cazaban, Mircea Platon, Adrian Romila).

6. Ecouri la apariţia volumului Gramatica Ortodoxiei. Tradiţia după modernitate (Iaşi, Ed. Polirom, 2007).

• Întâmpinări (F. Crîşmăreanu, A. Baumgarten, A. Găitănaru, A. Matei, S. Lavric, Claudiu T. Arieşan).
• Gelu Sabău, Teologia faţă cu nihilismul contemporan (Dilema Veche, 2007).

7. Dialoguri (selecţii)

• Savoarea studiului şi istoria ca alegorie (dialog cu Ilaria Ramelli, profesor de istorie şi limbi clasice la Milano (Revista Arca, iulie, 2008).
• Un dialog cu Bogdan Bucur (Revista Arca, decembrie, 2008).

8. Interviuri

• „Despre Elite” (Cristina Lazurca, Glasul Aradului, iunie, 2008).
• „Un om liber este ambasadorul perplexităţii„ (Ovidiu Pecican, septembrie 2006).
• „Zoon politikon trebuie îndumnezeit” (Marius Vasileanu, Adevărul literar şi artistic, 2005).

(last update: 10.03.2009)

Publicitate

DESPRE ELITE

„Obsesia notorietăţii alungă dorinţa de instrucţie şi etosul admiraţiei”

Cristina LAZURCA în dialog cu Mihail NEAMŢU, eseist.

În conferinţa ta ai hotărât să vorbeşti despre elite. Nu crezi că este cazul să existe totuşi o preocupare mai insistentă pentru consumul cultural de masă?

Eu nu vorbesc numai despre elite. Vorbesc şi despre spiritul public şi plec de la premisa că există o degradare a instituţiilor noastre care pot menţine o atmosferă culturală, civică şi academică cât de cât respirabilă. Din păcate, nu putem evita diagnosticul: asistăm la o degradare fără precedent a spiritului public. Acest lucru se vede în presă, în calitatea limbajului folosit de actorii publici – mă refer aici la politicieni, la demnitari, la membrii administraţiei, jurnalişti şi chiar la profesorii universitari plimbaţi prin studiourile TV centrale sau teritoriale. Sărăcirea lexicului, relativizarea acută a sistemului de referinţe, strâmtorarea cadrului de dezbatere, absenţa judecăţile ancorate în problematica vastă a globalizării lumii noastre, toate acestea se datorează absenţei unor voci care să se impună standarde veritabile. Reprezentanţii elitei sunt mult mai puţin mediatizate decât am avea nevoie. Pledoaria mea este următoarea: în situaţia actuală, în care foarte greu mai poate fi urnită inerţia instituţională, trebuie plecat de la oameni. Sunt de acord să facem noi proiecte, să regândim felul în care se cheltuieşte bugetul public – aşa cum se ştie, administraţia locală are un buget pentru cultură. Mai întâi de toate, însă, trebuie identificaţi oamenii care să poată fi purtători de mesaj şi formatori de opinie.