Digitalizarea manuscriselor greceşti ale Noului Testament aflate la Biblioteca Academiei Române, Muzeul Naţional de Artă al României şi Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu”

Petiţie pentru digitalizarea manuscriselor greceşti ale Noului Testament aflate la Biblioteca Academiei Române, Muzeul Naţional de Artă al României şi Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” (Iaşi)

Prin această petiţie atragem atenţia asupra necesităţii transpunerii în format digital a manuscriselor greceşti ale Noului Testament aflate la Biblioteca Academiei Române, Muzeul Naţional de Artă al României şi Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iaşi.
De peste un an şi jumătate, BAR şi MNAR refuză în mod sistematic parteneriatul propus de Centrul pentru Studierea Manuscriselor Noului Testament (www.csntm.org), în lipsa oricărui proiect alternativ credibil. Aceeaşi lipsă de interes a dovedit, în perioada martie-mai 2010, şi Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iaşi.
Considerăm că dezinteresul arătat de aceste trei instituţii faţă de conservarea şi valorificarea digitală a patrimoniului propriu este îngrijorător şi dorim să tragem un semnal de alarmă privitor la această situaţie, pe care o considerăm inacceptabilă.
Biblioteca Academiei Române deţine 13 manuscrise greceşti ale Noului Testament. Deşi existenţa lor este cunoscută cercetătorilor şi
specialiştilor de câteva decenii, ele n-au fost niciodată microfilmate/digitalizate sau studiate în detaliu din perspectiva tipului de text pe care îl conţin ori al înrudirii cu alte manuscrise greceşti din totalul celor 5800 înregistrate în catalogul internaţional al MSS greceşti (Kurzgefasste Liste der griechischen Handschriften des Neuen Testaments).
Muzeul Naţional de Artă al României deţine 5 manuscrise greceşti ale Noului Testament. Dintre acestea, doar manuscrisul nr. 32 (Gregory-Aland 2767) a fost arhivat în format digital.
Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iaşi deţine un lecţionar evanghelic grecesc (MS 160/IV–34) care a fost studiat de cercetători, dar fără a fi beneficiat de transpunere în format digital.
Centrul pentru Studierea Manuscriselor Noului Testament, organizaţie non-profit, fără afiliere politică sau religioasă, fondată în 2002, are o experienţă considerabilă în digitalizarea manuscriselor Noului Testament. În cei 8 ani de activitate, CSNTM a fotografiat 350 de manuscrise, producând circa 150.000 imagini digitale. Aproape 20% dintre manuscrise nu fuseseră cunoscute comunităţii ştiinţifice internaţionale. CSNTM foloseşte aparate de fotografiat Canon EOS 1Ds Mark III (care produc imagini de 21.1 megapixeli; foto dreapta). Rezoluţia folosită este mai mare decât cea îndeobşte considerată necesară pentru documentele scrise de mână, iar modelul Mark III este dotat cu opţiuni care sporesc eficienţa procesului de fotografiere şi calitatea imaginilor rezultate.
Pentru protejarea manuscriselor, specialiştii CSNTM utilizează un suport special, aşa-numitul Graz Travelers Conservation Copy Stand (foto dreapta, jos), proiectat de un profesor de la Universitatea din Graz, Austria, în scopul fotografierii optime a documentelor antice sau medievale. Echipamentul le permite fotografilor CSNTM o serie întreagă de reglaje care duc la minimalizarea contactului cu manuscrisul. Un senzor laser de măsurare a distanţei garantează că fiecare imagine este perfect focalizată. Suportul este proiectat să permită o deschidere maximă în unghi de 105º, pentru evitarea presiunilor excesive asupra documentului digitalizat.
De la înfiinţare, Centrul a digitalizat manuscrise în următoarele instituţii, de pe trei continente: Statele Unite, Europa şi Australia:
  • Universitatea Cambridge, Marea Britanie
  • Mănăstirea Sf. Ioan Teologul, Patmos, Grecia
  • Patriarhia Ecumenică din Constantinopol (Istanbul), Turcia
  • Universitatea Macquarie, Sydney, Australia
  • Universitatea din Michigan, Ann Arbor, Statele Unite
  • Muzeul Benaki, Atena, Grecia
  • Arhivele Naţionale, Tirana, Albania
NOTA BENE:
a) În toate cazurile, deţinătorii manuscriselor sunt proprietarii de drept ai facsimilului digital realizat de CSNTM şi pot dispune de el după plac. Prioritară, în procesul digitalizării manuscriselor de către CSNTM, este protejarea lor;
b) CSNTM nu face comerţ cu facsimilele obţinute, ci le expune public, gratuit.  Interesul „comercial” iese din discuţie.
Răspunsul Bibliotecii Academiei Române
În septembrie 2008, CSNTM a trimis prima scrisoare Bibliotecii Academiei Române, oferindu-se să digitalizeze cu titlu gratuit cele 13 manuscrise aflate în colecţia acesteia, cu scopul de a facilita introducerea lor în circuitul internaţional al cercetării de profil, prin afişarea lor pe site-ul CSNTM, alături de celelalte 350 de manuscrise deja arhivate în format digital. După mai bine de un an, în urma demersurilor perseverente făcute de Emanuel Conţac, reprezentantul CSNTM în România, Biblioteca Academiei, prin scrisoarea din 02.12.2009, s-a arătat dispusă să vândă CSNTM cópii digitale ale manuscriselor 234, 695, 932 şi 1170 pentru suma de 2.999 RON (circa 1000 USD la data respectivă). Prin această scrisoare-răspuns, Biblioteca Academiei refuză să ia în serios propunerea de parteneriat a CSNTM şi dovedeşte un dezinteres alarmant faţă de situaţia patrimoniului ei cultural. În esenţă, BAR refuză să-şi arhiveze digital bunurile culturale, atunci când i se oferă ocazia unei bune
colaborări cu o prestigioasă instituţie de cercetare străină. Considerăm că perspectiva eminamente financiară a Bibliotecii Academiei faţă de propriul ei patrimoniu este îngrijorătoare şi păguboasă pe termen lung.
Răspunsul Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu”  la propunerea CSNTM
Într-o scrisoare datată 19 mai 2010, directorul BCU Iaşi, dl. prof. univ dr. Alexandru Călinescu, a informat CSNTM că nu doreşte realizarea unui parteneriat, motivând că „operaţiile de digitalizare se vor face de către instituţia noastră, în cadrul proiectului care va duce la constituirea Bibliotecii Digitale Naţionale”. Ceea ce omite să spună direcţiunea BCU Iaşi este că în prezent nu există nicio finanţare pentru realizarea Bibliotecii Digitale Naţionale. De asemenea, scrisoarea nu precizează dacă BCU Iaşi deţine deja tehnologia şi know-how-ul necesare operaţiunii de digitalizare a MS 160/IV–34.
Menţionăm că, şi în cazul în care proiectul Bibliotecii Digitale Naţionale ar fi realizat, digitalizarea propusă de CSNTM rămân un act cultural semnificativ, prin aceea că va include manuscrisele Noului Testament aflate în posesia unor biblioteci din România într-o serie tematică uşor accesibilă specialiştilor, pentru a nu mai vorbi de beneficiul de imagine obţinut de BDN prin colaborarea cu CSNTM.
Răspunsul Muzeului Naţional de Artă al României la propunerea CSNTM
Prima scrisoare a CSNTM către Muzeul Naţional de Artă a fost expediată  pe 18 ianuarie 2009. În ciuda unor semnale iniţiale favorabile, Muzeul a amânat sine die un răspuns ferm, invocând diverse întârzieri în relaţia cu Ministerul Culturii. Deşi Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor a avizat pozitiv iniţiativa CSNTM, serviciul juridic al Muzeului a ridicat obiecţii la propunerea părţii americane. Urmare a demersurilor perseverente ale reprezentantului CSNTM, Muzeul de Artă a formulat finalmente un răspuns scris, după un an de la data primului contact între cele două instituţii. Pe 2 martie 2010, Muzeul de Artă denunţa oferta CSNTM drept oneroasă, invocând Ordonanţa de urgenţă nr. 34 din 19/04/2006, privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. Precizăm că această ordonanţă are ca scop (cap. 1, secţiunea 1, art. 2) „a) promovarea concurenţei între operatorii economici; b) garantarea tratamentului egal şi nediscriminarea operatorilor economici”, de aceea considerăm că invocarea acestui act este contrară spiritului şi scopului pentru care a fost gândit. CSNTM, prin definiţie, este o organizaţie non-profit; nu urmăreşte scopuri comerciale şi nu poate fi considerat „operator economic”. Activitatea CSNTM este susţinută din donaţii şi din activităţi de fund-raising, practicate de toate organizaţiile non-profit din SUA.
Considerăm că serviciul juridic al Muzeului Naţional de Artă a invocat abuziv Ordonanţa de urgenţă 34 din 19/04/2006, ignorând însă cu bună ştiinţă art. 11 din Legea Muzeelor (311/2003), care spune:
„Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale şi instituţiile publice de specialitate subordonate acestora, precum şi proprietarii şi titularii de alte drepturi reale asupra muzeelor şi colecţiilor publice pot coopera, după caz, cu organizaţii neguvernamentale, în vederea dezvoltării, protejării, conservării, restaurării, cercetării şi punerii în valoare a patrimoniului muzeal, în interes ştiinţific sau cultural-turistic.”
CSNTM este o organizaţie non-guvernamentală, care îşi propune să cerceteze şi să pună în valoare (prin digitalizare) o mică parte din patrimoniul cultural al MNAR. Ca membri ai Asociaţiei de Filologie şi Hermeneutică Biblică din România, considerăm nelegală şi nepotrivită respingerea de către MNAR a unui parteneriat ştiinţific cu CSNTM prin invocarea unei ordonanţe menite să reglementeze concurenţa între operatorii economici.
Dincolo de motivele de îngrijorare expuse mai sus, membrii Asociaţiei de Filologie şi Hermeneutică Biblică din România îşi exprimă speranţa că Biblioteca Academiei Române, Muzeul Naţional de Artă al României şi Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” vor reveni asupra deciziilor luate şi vor accepta parteneriatul cu CSNTM sau orice alt proiect alternativ fezabil, în scopul conservării digitale a manuscriselor greceşti ale Noului Testament.
Considerăm că menţinerea, din motive birocratice, a unei părţi a patrimoniului cultural al României în afara circuitului internaţional nu poate fi acceptată.
Iaşi, 10 iunie 2010
Petiţie iniţiată de Asociaţia de Filologie şi Hermeneutică Biblică din România.

În numele Asociaţia de Filologie şi Hermeneutică Biblică din România:
prof. univ dr. Eugen Munteanu, preşedinte
dr. Mihail Neamţu, vicepreşedinte
dr. Mioara Dragomir, secretar general
drd. Sabina Rotenstein, trezorier
dr. Emanuel Conţac, membru
dr. Anamaria Gînsac, membru
dr. Wilhelm Tauwinkl, membru
Dacă subscrieţi acestei iniţiative, vă rog să trimiteţi un email pe adresa manuscrise.grecesti@gmail.com,

cu urmatoarele detalii:

Nume şi prenume:

Profesie:

Localitate:

Anunțuri

5 răspunsuri la Digitalizarea manuscriselor greceşti ale Noului Testament aflate la Biblioteca Academiei Române, Muzeul Naţional de Artă al României şi Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu”

  1. Vaisamar spune:

    Am citit informaţia de pe link-ul trimis. Este uluitor că „la alţii se poate”. 400.000 de cărţi scanate şi accesibile online! Ideea din finalul paragrafului (Da die Originalwerke nicht mehr in allen Fällen benutzt werden müssen, trägt die Digitalisierung auch zur Schonung des wertvollen Buchbestands bei) este cea care stă şi în spatele proiectelor CSNTM: o mai bună conservare a manuscriselor prin reducerea uzurii lor fizice.

  2. Bibliotecaru spune:

    Mai că le-aş da dreptate dacă manuscrisele nu ar trebui scoase din ţară… Tare îmi miroase mie că vor fi făcute pierdute prin „cele străinătăţi”. Eu mă întreb… cât de mult costă o maşină de fotografiat manuscrise de nu ne putem permite una? O costa mai mult decât automobilul pus la dispoziţia ministrul culturii şi cultelor?

    Eu cred că Patriarhia poate achiziţiona un astfel de dispozitiv.

  3. Vaisamar spune:

    @Bibliotecaru: cui aţi da dreptate, că nu e limpede? CSNTM vrea să fotografieze manuscrisele loco. Nici vorbă de scos din ţară. Deh, vechiul complex românesc: străinul hain care ne sapă la temelie şi vrea să ne fure avutul. Noroc că noi, patrioţi de viţă veche, nu ne vindem ţara…

  4. Bibliotecaru spune:

    CSNTM nu este The Center for the Study of New Testament Manuscripts, sau am înţeles eu greşit? Dacă nu am înţeles greşit, acel aparat „deştept” de copiat este undeva în Statele Unite… Cel puţin bănuiesc că este ceva mai mult decât aparatul foto de 5000 de lire sterline specificat mai sus…
    Ştiu că România a mai trecut printr-o „Ţeapă” cu Codex Aureus… Mie mi se pare normal ca România să aibă un centru pentru copierea documentelor vechi şi să nu depinde de un centru american. Mai ales că investiţia nu este exorbitantă.

  5. Vaisamar spune:

    Aparatul respectiv este mobil şi e transportat oriunde este nevoie. Dar ce „ţeapă” a primit România în privinţa Codex Aureus? Ştiţi detaliile? CSNTM e un centru non-profit. Ce se poate face cu nişte imagini? Apropo, Aureus e online de mult timp: http://r.culturalia.ro/VizualizareVolum.aspx?guid=30aa51d0-a229-468d-a5e7-e8b0e187a48e
    Şi mie mi se pare normal să avem un centru, precum ziceţi. Tuturor ni se pare normal. Uşor de zis, greu de făcut.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: