Lavinia Stan despre prioritatile cercetarii regimului postcomunist

Dupa un deceniu de incapatanata stagnare – mai intai ca urmare a opozitiei acerbe manifestate de regimul Iliescu iar mai apoi a refuzului Conventiei Democrate de a-si traduce promisiunile in practica – in ultimii ani asumarea trecutului a fost intens politizata, riscand a fi complet delegitimata de atacurile sustinute, si in majoritate neconstructive, la care sunt supusi fiecare initiativa si fiecare initiator. Iata cateva propuneri care ar putea complementa mandatul noului IICCMER:

Reevaluarea surselor. Fara a nega contributia analizei documentelor de arhiva, a dosarelor secrete, a jurnalelor si corespondentei personale si a literaturii epocii, as pleda pentru o mai buna utilizare a altor metode de colectare de date. O diversitate de metode nu poate decat sa intareasca validitatea cadrului teoretic prin care intelegem natura represiunii comuniste. Secondary sources, privilegiate pana acum in studiile romanesti, pot si trebuie sa fie complementate de primary sources pe care le putem genera atata timp cat martorii directi ai comunismului mai sunt printre noi. Salutarele eforturi ale Laviniei Betea de a intervieva in program sustinut membrii fostei nomenclature comuniste nu au fost emulate de alti istorici, desi acesti subiecti nu vor mai fi langa noi pentru mult timp si disparitia lor ne va priva de perspectiva personala a ceea ce a insemnat “a lucra in sistem”. Sunt insa si alte categorii sociale a caror amintiri merita a fi consemnate, cu pixul, pe banda de magnetofon sau prin film: fostii agenti si informatori ai Securitatii, fostii membri de partid, utecisti, pionieri si soimi, fostii diplomati, fostii propagandisti, fostele cadre militare si fostii gardieni, fosta directocratie, fostii profesori de socialism stiintific, fostele victime (nu numai scriitorii, dar si cei care au incercat sa treaca granita, care s-au opus colectivizarii sau care s-au ales cu dosare de urmarire din varii motive), fostii absolventi romani ai universitatilor sovietice, sotiile sovietice pe care multi dintre ei le-au adus in Romania dupa terminarea studiilor, strainii (italieni, greci) care au fost nevoiti sa se refugieze in Romania datorita convingerilor lor marxiste, etc. Istoria orala poate fi o inepuizabila “sursa de surse” care, daca este utilizata corect si riguros, ne va oferi cheia decodarii documentelor scrise, a ceea ce arhivele ne spun si a ceea ce ele lasa sub tacere. Acest efort al nostru poate parea trivial din perspectiva generatiilor de azi, insa el va fi de un nepretuit ajutor generatiilor viitoare.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: