Controverse privind Catedrala patriarhală şi soarta patrimoniului bisericesc

DISENSIUNI ÎNTRE ARHITECŢI (Gândul).

versus

SOARTA BISERICILOR DE LEMN (Dilema Veche)

Geneza proiectului „60 de biserici de lemn“ poate fi plasată în vara anului 2006, a povestit Ovidiu Daneş, de la Fundaţia DALA care, alături de Ordinul Arhitecţilor din România (OAR) şi Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu“, este implicată în salvarea acestor lăcaşuri. Atunci, în cadrul unei cercetări întreprinse în judeţul Sibiu, arhitecţii au descoperit biserici de lemn cu învelitoare de şiţă spartă, în care ploaia îşi începuse eroziunea. Au continuat, din curiozitate, să vadă dacă mai există cazuri asemănătoare în Hunedoara şi nordul Olteniei, şi găsesc o mulţime de situaţii de acelaşi fel. Trei sferturi dintre biserici sînt părăsite. Rezultatul cercetării avea să fie o expoziţie, în iunie anul acesta, în fosta fabrică de pîine de pe strada Plevnei, însoţită de o discuţie la care au fost invitaţi arhitecţi, studenţi, etnologi. „Nu credeam că există aşa ceva în România“ – avea să fie reacţia multor studenţi. Se naşte ideea unei intervenţii de urgenţă, prin care să se salveze ce se mai poate, dat fiind că, în unele cazuri, starea de degradare este aproape ireversibilă. Zeci de studenţi se oferă voluntari, pleacă la faţa locului şi fac relevee (măsurare, desenare şi prezentare la scară ale elementelor construcţiilor), pentru a găsi cea mai bună metodă de intervenţie în fiecare situaţie în parte. Istoria proiectului, dezvoltarea lui pas cu pas, o mulţime de fotografii de la faţa locului se găsesc pe Internet, la adresa http://www.60-project.blogspot.com.

Pînă în prezent, tot ce s-a putut face a fost acoperirea cu folie a şase biserici, cu fondurile – prea puţine, faţă de amploarea proiectului – provenite din donaţii particulare. De ce e nevoie de acoperirea cu folie? Intervenţia de urgenţă înseamnă ca ele să fie protejate în faţa precipitaţiilor, măcar în cursul toamnei şi iernii acestui an – explică Şerban Sturdza, preşedintele OAR. Încă un anotimp ploios le-ar putea fi fatal. Foliile au fost strînse de la o firmă de afişaj outdoor din Bucureşti, „încă au pe spate texte de reclame“, povesteşte preşedintele OAR. Nu este o întreprindere uşoară: în primul rînd, e nevoie de o echipă de meşteri cu experienţă, fiindcă demersul cere pricepere şi grijă. Ea a fost găsită la muzeul ASTRA din Sibiu şi este condusă de Tolomei Iov. În acelaşi timp, pe cît posibil, arhitecţii doresc să înceapă proiectele de restaurare. În septembrie, biserica de lemn părăsită din Pojogeni (jud. Gorj) şi-a găsit o soartă fericită: a fost mutată în întregime la Mînăstirea Cămărăşeasca. Altminteri, ar fi aşteptat-o ruina şi uitarea. „Cîteodată, aceste biserici sînt uitate deoarece comunitatea şi-a construit un alt lăcaş de cult, din cărămidă – spune Şerban Sturdza.

Faptul că unele fac parte din patrimoniu este un dezavantaj din punctul de vedere al implicării comunităţii: oamenii cred că de acum încolo o să se ocupe altcineva – Ministerul Culturii, autorităţile. M-am dus la o emisiune, la Trinitas TV, cu un dosar ce expune starea acestor biserici de lemn. Mi s-a spus: «Nu se poate, nu e adevărat că sînt părăsite, nu există biserici părăsite în România». Am lăsat dosarul acolo şi nici un semn, pînă acum. Ne aflăm în faţa unui patrimoniu dispreţuit, care cuprinde o enormă ştiinţă şi continuitate a unor obiceiuri, o enormă frumuseţe a picturii, sute de metri pătraţi de pictură pierduţi. Ne bazăm pe studenţi şi voluntari, nu pe autorităţi. De altfel, unul dintre motivele pentru care nu am reuşit să strîngem mai mulţi bani este că am evitat tot timpul să transformăm acest proiect într-o acţiune electorală, fiindcă există acest risc, în anul în care ne găsim.“

Anunțuri

Un răspuns la Controverse privind Catedrala patriarhală şi soarta patrimoniului bisericesc

  1. Marius David spune:

    Stimate Mihail Neamţu,

    există vreo opinie a vreunui specialist precum domnul Augustin Ioan, care s-a preocupat şi de arhitectura spaţiului sacru, cu privire la proiectul Catedralei despre care vorbim?

    Am încercat să găsesc şi nu am dat peste nimic.

    mc

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: