H.-R. Patapievici pe divanul Dilemei Vechi

Andrei PlesuProfit de ocazie să fac o sistematizare a antipatiei pentru că este complexă. Am în minte cel puţin trei categorii care sînt alergice. O categorie este a purei invidii, ura de breaslă. Oameni de aceeaşi generaţie, sau apropiaţi, care lucrează în domenii limitrofe şi care se oftică: „De unde a ieşit ăsta? Ce ne tot înnebuneşte? Patapievici… Ce, eu sînt cocoşat?“. Cunosc un critic literar care e furios pentru simplul fapt că el e mai puţin notoriu decît Patapievici, el socotind că merită cel puţin aceeaşi recunoaştere. De cîte ori se manifestă Patapievici, pe el îl apucă o dîrdîială iraţională şi începe să urle, să înjure. Asta e antipatia banală. E normală! Pe urmă, sînt patrioţii. Cei care nu suportă ideea de popor român asimilat cu urină etc. Toate lucrurile astea li se par inadmisibile. Ei înşişi, cînd stau la coadă şi nu vine mai repede funcţionarul ca să le pună ştampila, înjură ţara, guvernul, poporul. Dar să audă ei pe unul care spune asta pe hîrtie e inadmisibil. Deci, este patriotismul de sarmale: „Noi sîntem români, noi nu suportăm tipul acesta, să vorbeşti urît de mama sau de verişoara…“ A treia categorie: politicii! „Patapievici e omul lui Băsescu. E director la institutul care ţine de preşedinţie, nu l-a înjurat pe Băsescu niciodată cînd Băsescu a fost înjurabil.“ Fiindcă texte în care să-l laude pe Băsescu nu se găsesc. Dar se găsesc texte virtuale care puteau fi scrise contra şi nu au fost scrise. Ăsta este iarăşi unul dintre sofismele luptei politice. A patra categorie sînt cei supăraţi pe elite în general şi în intelectuali: „Oricum sînt defecţi, mai ales ăştia care sînt şi în posturi de conducere, mai ales ăştia care folosesc şi unele cuvinte greu de înţeles şi mai ales ăştia care sînt cu Băsescu. Dar, în general, elitele sînt ceva rău“. Avem deja patru categorii destul de compacte.

Anunțuri

One Response to H.-R. Patapievici pe divanul Dilemei Vechi

  1. propinatiu spune:

    Invidie literara, patriotism de sarmale, concurenta politica vizand ICR, elitofobie… Discutia devine cronofaga. Numai cretini. N-ai adversar. Si totusi exista unele obiectii grele, ale viitorimii, adresate retrospectiv si fara folos elitei dlui Patapievici. De ce miscarea civica a pierdut sprijinul strazii la 5 martie 1998, o noua Golanie fiind imposibila azi chiar daca Geoana si Crin si Vadim ar fi desfiintat, la ordin, GDS, ICR, CNE, Humanitasul si CNSAS incepand cu 12 decembrie 2009, ora 8.30? De ce cadrele didactice nu sunt, nu au fost formate ca in Romania Regala, talcuitori pentru gloata ai gandirii fine, de elita? De ce critica pustietoare a trecutului romanesc, in loc sa conduca macar la un proiect de recuperare a Basarabiei sau de conservare a identitatii romanesti in Diaspora, ne mentine in provizoratul mistocar al comodului postromanism, care ne elibereaza de orice raspunderi fata de o epava din care nu se poate salva nimic, precum din incendiatul BCU?
    Altminteri, sprijin neconditionat dlui Patapievici!

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: