DESPRE COMUNISM CA RELIGIE POLITICĂ (Vladimir Tismăneanu)

Despre explicaţiile teologice

C. Siulea: “domnul Tismaneanu explica foarte multe in termeni teologici (comunismul e manifestarea Diavolului in istorie, a colabora cu securitatea inseamna a fi colaborat cu Diavolul etc.) e doar obscurantism si literatura proasta, nu mai are nimic de-a face cu rigoarea intelectuala”.

Indraznesc sa amintesc ca sintagma “Diavolul in istorie” ii apartine lui Lezsek Kolakowski. Eu am imprumutat-o de la filosoful polonez, recunoscindu-i prioritatea si avind acordul sau. Eseul poate fi citit in volumul “Modernity on Endless Trial” aparut in romaneste la Curtea Veche, in colectia “Constelatii” pe care o coordonez. Kolakowski intr-un interviu celebru (in revista “Encounter”) a spus: “Noi am trait prezenta Diavolului in istorie. O spun cit se poaate de serios si de concret”. Nu cred ca dorim in vreun fel o “normalizare” a portretelor celor care au decis exterminarile in masa. Nu este “normalizat” Stalin in cartile unor Tucker ori Ulam, nu este “normalizat” Hitler in biografiile lui Bullock ori Ian Kershaw. Raportul Final a urmarit exact aceasta inlaturare a camuflajului de normalitate a sistemului. Mi-ar place sa stiu ca cineva se va ocupa cindva si de “Iluziile normalitatii comuniste.”

Despre totalitarism ca demonism, as aminti Thomas Mann, eseul “Extazul demonismului” precum si recenta carte de Rob Riemen, “The Nobility of Spirit” (Yale UP, 2008), urmind a fi lansata marti 18 noiembrie, la sediul ICR, in prezenta lui RR (presedintele INst NEXUS, Amsterdam). Vor vorbi RR, HRP si subsemnatul. Tot despre demonism a scris si N. Steinhardt cind a reflectat despre comunism si fascism. Idem Aleksander Wat, marele poet polonez in “My Century” cartea de dialoguri cu Czeslaw Milosz. “Obscurantism si literatura proasta”? Soyons serieux.

Cit priveste sociologia miscarilor revolutionare, cred ca nu este nici locul nici momentul sa ne angajam in polemici. O predam fiecare unde poate. In ce ma priveste, am sub contract o carte cu University of California Press intitulata “The Devil in History: Communism, Fascism, and the Lessons of the 20th Century”.
Referentii acestei edituri nu au fost se pare oripilati de “obscurantismul” abordarii. Comunismul ca religie politica: de la R. Aron, Norman Cohn si Voegelin la Emilio Gentile, lista e lunga, lecturile dificile. Dar, trust me, they are worthwhile…

Despre volum

Comisia a scris o sinteza stiintifica, eforturile noastre au dus la deschiderea arhivelor, comunismul va fi studiat in scoli ca sistem totalitar, regimul a fost condamnat ca ilegitim si criminal, apar mereu noi lucrari care extind si adincesc ceea ce am facut noi, colegii de la IICCR, de la alte institute. Raportul este un document deopotriva stiintific si moral. In opinia mea, adavarul si moralitatea sint inseparabile. Iar observatiile oneste le vom lua in consideratie pentru editiile viitoare.

Sintem in tratative cu o prestigioasa casa editoriala anglo-americana pentru traducerea în engleză. Oricum, va fi o versiune abreviata. Sint sigur ca intelegeti ratiunile. Este vorba insa de un efort imens. In plus, tineti cont ca noi (Comisia) nu am avut buget. Membrii Comisiei, inclusiv eu, am lucrat pro bono. Deci va trebui sa gasim forme de sustinere financiara ptr traducere.

Cabala Ion Iliescu

Una din contributiile semnificative ale volumului “Iluzia anticomunismului” este faptul ca dl Florin Abraham, cercetator la Institutul National pentru Studiul Totalitarismului si director stiintific al Insitutul “Ovidiu Sincai” (direct legat de PSD), confirma ceea ce multi banuiam: rezolutia Congresului PSD de condamnare a raportului din data de 10 decembrie 2006 (in numele refuzului de “politizare a istorie”) , “reprezenta de fapt o masura de sprijin a lui Ion Iliescu, in schimbil acceptarii de catre acesta a functiei de presedinte de onoare al social-democratilor”. Sa retinem ca delegatii au votat acea Rezolutie inainte de a avea acces la textul Raportului (postat pe website-ul presedintei abia dupa discursul presedintelui Basescu din 18 decembrie).

Despre dezbaterea publică

Cum am mai spus, nu a existat ocazie ca dl Ovidiu Simonca („Observator cultural”) sa-mi solicite un interviu si eu sa-l refuz. Veti concede ca, traind si lucrind in SUA, nu pot urmari tot ce apare in presa culturala din tara. In rest, imi aleg unde scriu si cu cine doresc sa dialoghez, in perimetrul civilitatii si bunei-cuviinte. Ca si multi dintre cei care participa la aceasta discutie. In plus, o voi repeta pina la peste satiu, Raportul nu este “Raportul (lui) Tismaneanu”, ci o opera colectiva, asumata de toti autorii in spiritul si in metoda sa. Exista in editia Humanitas citeva note de subsol care exprima delimitari ale unuia sau altuia dintre membrii Comisiei de unele afirmatii. Tezele principale legate de natura criminala si ilegitima a dictaturii comuniste au fost sustinute de toti membrii si expertii Comisiei Prezidentiale.

Dimeniunea juridică

Raportul a fost baza teoretico-documentara pe baza caruia seful statului a tinut discursul prin care a condamnat dictatura comunista drept ilegitma si criminala, pe intreg parcursul ei, intre 1945 si 1989. Odata publicat in Monitorul Oficial, Discursul Presedintelui Traian Basescu a devenit act oficial al statului roman. Imi vine greu sa-mi imaginez un viitor presedinte revocindu-l fara a genera convulsii politice majore. Este de notat ca Ion Iliescu nu a facut un gest similar in privinta Raportului Comisiei conduse de Elie Wiesel. Nu s-a infatisat in fata camerelor reunite ale Parlamentului, nu s-a expus insultelor vadimiote, nu a facut din condamnarea Holocaustului o trasatura definotrie a presedintiei sale. Pentru cei care se intreaba cind s-a produs apropierea dintre Traian Basescu si intelectualii democratici, raspunsul este: in chiar aceasta lupta pentru condamnarea comunismului ca practica represiva la nivel de masa inspirata de o ideologie pseudo-stiintifica avind pretentii de salvare universala. Iar celor care sustin ca totul a fost doar o dramaturgie fara efecte, li se poate raspunde ca in spatiul politc simbolurile au o putere enorma. Presedintele a facut si face tot ce tine de functia sa. ramine ca guvernul (ricare ar fi acesta) sa dispuna masuri concrete, inclusiv, sa cum o cer Sorin Iliesiu si ceilalti exponenti ai societatii civile, sa promulge, prin ordonanta guvernamentala, ziua comemorarii victimelor comunismului.

Si eu cred ca orice invitatie la recuperarea memoriei este binevenita. Dupa decenii de mnenomofobie, avem nevoie de adevar, de cit mai multe lucrari despre ce s-a intimplat de fapt in aceste decenii ale disperarii, ipocriziei si rusinii.

Implicarea preşedintelui Traian Băsescu

Tocmai pentru ca nu a dorit o condamnare grabita, conventionala, superficiala, partizana, presedintele Basescu a numit o comisie. Ideea a fost ca la baza evaluarii regimului comunist sa se afle un document care sa fie citit si peste ani. Cu cuvintele profesorului Ioan Stanomir, unul dintre cei mai fini analisti ai comunismului romanesc si international, un Raport care sa dainuie. Time and again, este un demers colectiv, nu este Raportul (lui) Tismaneanu.

Dl Basescu m-a numit coordonator al acestui efort pentru ca scrisesem pe aceste teme, lucrasem in arhiva CC al PCR, sint autorul, intre altele, al unei carti care se numeste “Stalinism pentru eternitate: O istorie politica a comunismului romanesc”. Eram, la vremea respectiva, presedintele comitetului editorial al uneia din cele mai importante reviste care se ocupa de aceste chestiuni, “East European Politics and Societies”. Predau, de ani de zile, la University of Maryland, un curs care se intituleaza “The Rise and Fall of Communism in the 20th Century”.

Va rog sa cititi Raportul Comisiei Prezidentiale, editia Humanitas. Va indemn sa cititi cartea “Iluzia anticomunismului”, ca si “Explorarile in comunismul romanesc” (Ed. Polirom) datorate lui Paul Cernat, Ion Manolescu (in primele doua volume), Angelo Mitchievici, Ioan Stanomir. Va indemn sa cititi in Raportul Comisiei capitolul consacrat istoriografiei comunismului romanesc, unde veti gasi importante surse. va rog sa cititi cartile lui Marius Oprea despre Securitate, cartea editata de Dorin Dobrincu si Constantin Iordachi despre tragedia colectivizarii, etc. Puteti citi cu mare folos Manualul publicat sub egida IICCR.

Cel mai important lucru este sa pastram viu spiritul dialogului, sa depasim idiosincrasii marunte, sa nu sucombam adjectivitei facile si sa nu uitam ca a fost vorba de un sistem menit sa anihileze pluralismul si demnitatea umana.

 

 

(Postări preluate de pe blogul lui Cristian Pătrăşconiu, cu acordul lui Vladimir Tismăneanu).

Publicitate