DESPRE CONDIŢIA CREŞTINILOR COPŢI DIN EGIPT (Raymond Ibrahim)

Why are Egypt’s Coptic Christians so apathetic about their persecution?

One Hundredth of a Second (2006)

CANONIZAREA SFINŢILOR DIN ÎNCHISORI

Documentarul semnat de Rafael Udrişte trage un important (chiar dacă tardiv) semnal de alarmă. Instrumentalizarea CNSAS este un fapt la fel de bine cunoscut precum închiderea arhivelor BOR pentru orice istoric dornic să scrie istoria Bisericii majoritare din perioada interbelică ori sub comunism. Complicitatea Sinodului cu această politică a amneziei are raţiuni mult mai profunde, neprecizate în acest film (unde patosul interjecţiei lasă puţin loc dialogului şi interogaţiei). Cauza nobilă a canonizării poate fi apărată prin mai multe instrumente, nu doar cele retorice. Un prim pas l-ar putea reprezenta depolitizarea discursului ortodox despre sfinţenie. Câteva observaţii: cartea „Martiri pentru Hristos” a fost plătită cu fonduri externe dar exclude fără explicaţii evocarea suferinţei creştinilor greco-catolici. Expoziţia închisă la Iaşi avea toate numele sfinţilor înscrise în casete de culoarea verde, cu evidente trimiteri la angajamentul legionar, deşi factual SANDU TUDOR (pentru a da un singur exemplu) a fost ca mirean un ziarist cosmopolit cu înclinaţii de stânga. Sfinţenia mucenicilor lui Hristos nu se datorează unei apartenenţe politice (vezi cazul anarhistei socialiste Maria Skobţova, moartă în lagărul nazist de la Ravensbrück). Qui potest capere capiat. (m.n.)

Pe acest subiect: un comentariu la expoziţia „Vom muri şi vom fi liberi,” ianuarie 2008.

Publicitate

DE CE ASISTENŢA SOCIALĂ DISTRUGE FAMILIA ŞI COMUNITATEA LOCALĂ: EXPERIENŢA CETĂŢENILOR AFRO-AMERICANI

ANTICAPITALISMUL: O RADIOGRAFIE

Turbulentele economice din ultima vre­me au readus in prim-plan un fenomen esen­tial intelegerii epocii istorice pe care o traim: anticapitalismul.

Stângismul triumfător…

Care este chintesenţa socialismului? În termeni politici: ceaţă decizională şi fugă de responsabilitate. Pe plan economic: taxare aspră şi redistribuţie masivă a veniturilor. Psihologic vorbind: timiditate colectivistă şi imobilitate intelectuală. Sub raport moral: materialism orb, invidie egalitară şi elan autovictimizant.

ROBERT LAZU despre J.R.R. TOLKIEN

O emisiune despre J.R.R. Tolkien.

Un poem de ROBERT FROST

 

Stopping by Woods on a Snowy Evening 

Whose woods these are I think I know,

His house is in the village though.

He will not see me stopping here,

To watch his woods fill up with snow.

 

UN EROU AMERICAN: JOHN McCAIN

DESPRE MUSTRARE (Avva Varsanufie şi Ioan, Filocalia XI)

Tot sfatul de îndreptare care lasă să intre tulburarea în inima omului nu e sfat după Dumnezeu, ci din lucrarea diavolului care vrea să-i lase părerea că e îndreptat. Căci dacă l-ai fi sfătuit pe aproapele după Dumnezeu, cum te-ai fi tulburat? Căci întristarea după Dumnezeu nu lasă pe cineva să se tulbure. Ci doar dacă pleacă cel sfătuit spre îndreptare şi va bîrfi pe cel ce l-a sfătuit, acesta nu se va tulbura, ci va purta sarcinile aceluia. Ni s-a arătat şi nouă că lucrul acesta era o ispită. Dar Dumnezeu a golit-o de putere şi o goleşte. Domnul să vă dea sănătatea şufetului şi a trupului ca să înţegeţi meşteşugirile celui rău şi să scăpaţi ele. Rugaţi-vă pentru mine. Cît priveşte, convorbirea cu fraţii, de care ai spus, cînd ea se face în dragostea lui Dumnezeu, nu aduce sminteală, ci zidire.

BRUCE CLARK ABOUT THE FAITH OF THE JOURNALIST IN THE CONTEMPORARY ANGLO-SAXON MEDIA

Bruce Clark (The Economist) vorbeşte despre atitudinea jurnalistului occidental faţă de credinţă dar şi despre martirii acestei profesii. Conferinţa a fost susţinută la Colegiul Noua Europă, 7 martie 2008, Bucureşti.

AUDIO FILE: BRUCE CLARK ABOUT THE FAITH OF THE SECULAR JOURNALIST IN THE CONTEMPORARY ANGLO-SAXON MEDIA.

REVISTA INTER (vol. II, 2008)

Revista Institutului Român de Studii Inter-Ortodoxe, Inter-Confesionale şi Inter-Religioase.

LECŢIA LUI MISES

ŞCOALA DE LA BUNEŞTI (Interviu cu Petre GURAN)

Despre educaţia alternativă în România.

VIDUL SAU VISUL COPILĂRIEI

În mod tradiţional, asociem pruncia cu privirea mirată, ochiul dulce şi gândul purităţii. Rostirea preşcolarilor este adesea plină de candoare. Copiii spun nu doar „lucruri trăsnite“, pline de haz. Paginile de istorie şi literatură ne arată că sunt capabili şi de curaj, inteligenţă sau înţelepciune.

FERICIŢI CEI CURAŢI CU INIMA

Scrisori ale copiilor către Dumnezeu… (în limba engleză)

AVERTISMENT ECOLOGIC

NU pungilor de plastic.

CU STÎNGA PE DREAPTA CĂLCÎND (un eseu de Andrei Pleşu)

Am participat, de curînd, la un dialog amical despre stînga şi dreapta, organizat, la Sofia, de Ivan Krastev, un prieten preţios şi un politolog de elită.

O EVOCARE A PĂRINTELUI ANDREI SCRIMA

Andrei Pleşu şi Horia-Roman Patapievici despre mirabilul ieromonah Andrei Scrima.

TOAMNA MITROPOLITULUI (un articol de Emilia Chişcop, Ziarul de Iaşi)

Pelerinajul din acest an este si o victorie a Inalt Presfintitului Teofan. Iar un „merit” important pentru aceasta victorie are si patriarhul Daniel. Pelerinajul de Sfinta Parascheva s-a incheiat, oamenii au plecat acasa, racla e din nou la locul ei, iar Biserica a mai cistigat o victorie. Caci nu este doar o victorie a credintei, ci si a bisericii ca institutie. Milionul de credinciosi care se aduna an de an la cel mai mare pelerinaj ortodox din Romania este si o masura a puterii sale. Cine altcineva mai reuseste azi sa adune laolalta atita popor?

CINISMUL INDIFERENŢEI (un articol de Mircea Cărtărescu)

Cinismul românesc e de un soi ciudat, nemaiîntâlnit probabil în altă parte. El constă în faptul că fapte cinice sunt primite cu un cinism încă şi mai mare. Răspundem cu cel mai josnic cinism, cel al indiferenţei, cinismului fără margini al lumii româneşti. Aflăm zilnic despre nedreptăţi care-n alte părţi ar zdruncina munţii. Le primim rânjind: păi, sigur, aşa suntem noi, românul tot român, şi găsim un fel de bucurie sinistră în asumarea, pe un spectru mergând de la ridicatul din umeri la autoflagelare zâmbăreaţă, a părţii imorale, promiscue a propriului nostru caracter.

SONDAJ DESPRE RELAŢIA BISERICĂ-STAT: (I) SALARIZAREA CLERULUI ÎNALT

Relaţia de obedienţă a Bisericii Ortodoxe faţă de un Stat secular este un subiect de îngrijorare pentru mulţi credincioşi, catehumeni şi necredincioşi – deopotrivă. Unul din mecanismele cheie care definesc această relaţie (de independenţă sau obedienţă) este procedeul de finanţare a lucrării liturgice, pastorale şi misionare Bisericii (începând cu membrii sinodului). O Biserică puternică este, în primul rând, o Biserică imună la şantaj politic şi economic. Viitorul activităţii Bisericii (care include preoţii de mir, funcţionarii din administraţiile eparhiale, salariaţii seminariilor şi facultăţilor de teologie, profesorii de religie din şcolile gimnaziale sau din licee) va fi afectat de recalibrarea acestei relaţii (ceea ce presupune, între altele, renaşterea unui laicat prosper, redescoperirea virtuţilor antreprenoriale, o teologie socială care să discute raportul faţă de socialism şi capitalism). Cititorii acestui blog sunt invitaţi să-şi exprime opinia în privinţa direcţiei pe care trebuie s-o asume liderii Bisericii pentru redefinirea relaţiei cu structurile unui Stat – foarte adesea – corupt şi inuman. Sondajul de faţă face parte dintr-o serie de „consultări” a publicului cititor pe teme definitorii din agenda vieţii publice.

Vă mulţumim!

MN

PS: Pe acest subiect puteţi citi şi comentarile analistului economic Bogdan ENACHE.

ESTETICA FRUMOSULUI: CONTRIBUŢIA TEOLOGIEI (DAVID BENTLEY HART)

Un fragment din cartea intitulată Frumuseţea Infinitului semnată de teologul american (creştin-ortodox) David Bentley Hart. În versiunea tipărită de revista Verso (prin amabilitatea lui Vlad Mureşan) s-au strecurat câteva regretabile erori tipografice. Textul este inedit însă pentru publicul român.

J.A.S. Evans, THE AGE OF JUSTINIAN, Londra, 2000.

 

„One of the side-effects of Justinian’s concentration on theology was that he had less time to spend on the administrative details of the empire. He grew older, and so did the men about him. Justinian was about 70 years old at the time of the Fifth Ecumenical Council. In the years that followed, he continued to speculate with consuming passion on the nature of the Trinity, but there was no great fire left in his belly when it came to repairing affairs of state.

SALA TIMPUL (un eseu de Mirel BĂNICĂ)

Timpul sărbătorilor 

Pe masa ce domină centrul sălii Timpul sînt expuse mai multe perne mici, brodate de mînă. August, cu Sfînta Marie Mare, o pernă brodată cu legume, fructe, soare mult. Noiembrie, cu Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril. Filipii de iarnă. Kitsch-ul unor obiecte mărunte, neînsemnate (brăduţi de plastic şi cabane de lemn minuscule gen „Suvenir de la Sovata“, lebădă de plastic) este pus la treabă şi integrat în curgerea frumoasă a timpului sărbătorilor. De altfel, aceasta este una dintre marile întrebări deschise cu care este provocat vizitatorul acestei săli pas comme les autres din Muzeul Ţăranului Român: kitsch-ul este o invenţie a modernilor, a citadinilor însetaţi de confort mic burghez?

MEMORIALUL DURERII

PERSECUŢII ANTICREŞTINE

Un val de pogromuri anticreştine a cuprins în ultimele luni India, Irakul şi Iranul. În Irak, creştinii se refugiază din calea atacurilor, hinduşii îi forţează să se convertească, iar Iranul pedepseşte cu moartea convertirea.

SFÂRŞITUL CAPITALISMULUI (Dragoş Paul Aligică)

Ori de cate ori se inregistreaza o turbulenta economica mai semnificativa a pietelor mondiale, in mod au tomat se declanseaza o explozie de articole si interven tii publice anuntand cu o intensitate febrila prabusirea sau disparitia iminenta a capitalismului. Aceasta relatie cauza la reprezinta un fenomen perfect predictibil si este pusa in miscare de resorturi sociale, psihologice si ideo logice bine documentate in literatura dedicata problemei. De aici, doua corolare. Primul are o nuan ta ironica: la bursa pariurilor poti castiga bani buni mizand pe acest fe nomen. Al doilea are o nuanta euristica: marea ma jo­ritate a textelor sau a retoricii produse cu aceste ocazii nu are nicio legatura cu analiza sau predictia sociala. Prin urmare, prima eroare ce trebuie evitata de cei ce vor sa-si pastreze luciditatea in aceste circumstante este aceea de a-si pierde vremea luandu-i in serios pe cei atinsi de febra datului cu parerea privind colapsul capitalismului.

Capitalismul a tot fost dat prabusit si pe cale de disparitie de mai bine de 100 de ani, in nenumarate locuri si in nenu ma ra te randuri. Datele urmatoare evoca doar o parte a acestor momente: 1914, 1917, 1923, 1929, 1933, 1939, 1945, 1952, 1968, 1970, 1973, 1979, 1987, 1997, 2001. Sa spunem, deci, ceva ce tine nu de teorii economice savante, ci de simtul comun: poate ca or dinea capitalista se va prabusi si va disparea candva. Dar un sistem ce cuprinde, in grade si cu intensitati diferite, miliarde de oameni, care produce peste 90% din avutia globala, care s-a institutionalizat in toate sferele vietii so ciale de mai bine de 200 de ani, care satisface nevoile ma teriale ale unui numar imens de oameni la un nivel fara precedent istoric, neavand competitie viabila in aceas ta privinta, un sistem care se sprijina pe grupurile sociale cele mai inteligente, antreprenoriale si eficiente ale civilizatiei occidentale si care, mai ales, este ancorat in inclinatia naturala a fiintei umane de a se angaja in tranzactii libere nu dispare chiar asa, peste noapte. 

(Text apărut în Revista 22)

 

CONVERTIREA LA CREŞTINISM A CHINEI

Un articol din The Economist.

BIZANŢUL LA LONDRA

O expoziţie organizată de Royal Academy.

SAU-SAU, UN ROMAN MODERN DESPRE LOGICĂ (Ana-Stanca Tabarasi)

 

Privind retrospectiv la opera sa, Soren Kierkegaard afirmă în Despre activitatea mea de autor (1851) şi Punct de vedere asupra activităţii mele de autor (1859) că ea începe în 1843, cu Sau-sau. Posteritatea a confirmat importanţa pe care i-o acorda filozoful: azi, Sau-sau e considerată piatra de temelie a gândirii kierkegaardiene şi una din cele mai celebre cărţi din istoria filozofiei, cu urmări nu doar pentru filozofie, ci şi pentru teologie şi literatură, putând fi interpretată, între altele, ca un tratat de logică, un comentariu despre rolul sfintelor taine ale bisericii în lumea modernă, sau un roman cu cheie. 

NICOLAUS CUSANUS, DE DOCTA IGNORANTIA (în traducere românească)

 

Editie bilingva, ingrijita, traducere, tabel cronologic, note si postfata de Andrei Bereschi

 

De docta ignorantia, compusa in 1440 si centrata pe argumente strict teologice si matematice, se disociaza net de lucrarile clasice ale gindirii medievale. Modernitatea ei consta in a face mesajul religios mai accesibil omului si in celebrarea demnitatii umane, argumente care fac din autorul lor un precursor al Umanismului. Cartea intii a lucrarii are ca tema pe Dumnezeu ca maxim absolut, urmatoarele doua tratind despre univers si despre Christos ca sinteza a celor doua. Pentru Cusanus, Dumnezeu e mai presus de orice; de aceea, orice incercare de a-l gindi pe Dumnezeu sfirseste prin a face apel la formula socratica „a sti ca nu sti”, dovada de suprema intelepciune omeneasca, singura care, in incercarea de a-l intelege pe Dumnezeu, poate transforma ignoranta intr-una docta.

J.S. BACH, Air Orchestral Suite N° 3 in D Major (BWV 1068)