Why are Egypt’s Coptic Christians so apathetic about their persecution?
DESPRE CONDIŢIA CREŞTINILOR COPŢI DIN EGIPT (Raymond Ibrahim)
31 octombrie 2008CANONIZAREA SFINŢILOR DIN ÎNCHISORI
28 octombrie 2008Documentarul semnat de Rafael Udrişte trage un important (chiar dacă tardiv) semnal de alarmă. Instrumentalizarea CNSAS este un fapt la fel de bine cunoscut precum închiderea arhivelor BOR pentru orice istoric dornic să scrie istoria Bisericii majoritare din perioada interbelică ori sub comunism. Complicitatea Sinodului cu această politică a amneziei are raţiuni mult mai profunde, neprecizate în acest film (unde patosul interjecţiei lasă puţin loc dialogului şi interogaţiei). Cauza nobilă a canonizării poate fi apărată prin mai multe instrumente, nu doar cele retorice. Un prim pas l-ar putea reprezenta depolitizarea discursului ortodox despre sfinţenie. Câteva observaţii: cartea „Martiri pentru Hristos” a fost plătită cu fonduri externe dar exclude fără explicaţii evocarea suferinţei creştinilor greco-catolici. Expoziţia închisă la Iaşi avea toate numele sfinţilor înscrise în casete de culoarea verde, cu evidente trimiteri la angajamentul legionar, deşi factual SANDU TUDOR (pentru a da un singur exemplu) a fost ca mirean un ziarist cosmopolit cu înclinaţii de stânga. Sfinţenia mucenicilor lui Hristos nu se datorează unei apartenenţe politice (vezi cazul anarhistei socialiste Maria Skobţova, moartă în lagărul nazist de la Ravensbrück). Qui potest capere capiat. (m.n.)
Pe acest subiect: un comentariu la expoziţia „Vom muri şi vom fi liberi,” ianuarie 2008.
ANTICAPITALISMUL: O RADIOGRAFIE
28 octombrie 2008Un poem de ROBERT FROST
25 octombrie 2008
Stopping by Woods on a Snowy Evening Whose woods these are I think I know, His house is in the village though. He will not see me stopping here, To watch his woods fill up with snow. Citește restul acestei intrări »
BRUCE CLARK ABOUT THE FAITH OF THE JOURNALIST IN THE CONTEMPORARY ANGLO-SAXON MEDIA
22 octombrie 2008Bruce Clark (The Economist) vorbeşte despre atitudinea jurnalistului occidental faţă de credinţă dar şi despre martirii acestei profesii. Conferinţa a fost susţinută la Colegiul Noua Europă, 7 martie 2008, Bucureşti.
REVISTA INTER (vol. II, 2008)
22 octombrie 2008ŞCOALA DE LA BUNEŞTI (Interviu cu Petre GURAN)
21 octombrie 2008VIDUL SAU VISUL COPILĂRIEI
21 octombrie 2008FERICIŢI CEI CURAŢI CU INIMA
20 octombrie 2008O EVOCARE A PĂRINTELUI ANDREI SCRIMA
17 octombrie 2008TOAMNA MITROPOLITULUI (un articol de Emilia Chişcop, Ziarul de Iaşi)
17 octombrie 2008CINISMUL INDIFERENŢEI (un articol de Mircea Cărtărescu)
17 octombrie 2008ESTETICA FRUMOSULUI: CONTRIBUŢIA TEOLOGIEI (DAVID BENTLEY HART)
15 octombrie 2008J.A.S. Evans, THE AGE OF JUSTINIAN, Londra, 2000.
14 octombrie 2008
„One of the side-effects of Justinian’s concentration on theology was that he had less time to spend on the administrative details of the empire. He grew older, and so did the men about him. Justinian was about 70 years old at the time of the Fifth Ecumenical Council. In the years that followed, he continued to speculate with consuming passion on the nature of the Trinity, but there was no great fire left in his belly when it came to repairing affairs of state. Citește restul acestei intrări »
SALA TIMPUL (un eseu de Mirel BĂNICĂ)
14 octombrie 2008Pe masa ce domină centrul sălii Timpul sînt expuse mai multe perne mici, brodate de mînă. August, cu Sfînta Marie Mare, o pernă brodată cu legume, fructe, soare mult. Noiembrie, cu Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril. Filipii de iarnă. Kitsch-ul unor obiecte mărunte, neînsemnate (brăduţi de plastic şi cabane de lemn minuscule gen „Suvenir de la Sovata“, lebădă de plastic) este pus la treabă şi integrat în curgerea frumoasă a timpului sărbătorilor. De altfel, aceasta este una dintre marile întrebări deschise cu care este provocat vizitatorul acestei săli pas comme les autres din Muzeul Ţăranului Român: kitsch-ul este o invenţie a modernilor, a citadinilor însetaţi de confort mic burghez?
PERSECUŢII ANTICREŞTINE
14 octombrie 2008SFÂRŞITUL CAPITALISMULUI (Dragoş Paul Aligică)
11 octombrie 2008Ori de cate ori se inregistreaza o turbulenta economica mai semnificativa a pietelor mondiale, in mod au tomat se declanseaza o explozie de articole si interven tii publice anuntand cu o intensitate febrila prabusirea sau disparitia iminenta a capitalismului. Aceasta relatie cauza la reprezinta un fenomen perfect predictibil si este pusa in miscare de resorturi sociale, psihologice si ideo logice bine documentate in literatura dedicata problemei. De aici, doua corolare. Primul are o nuan ta ironica: la bursa pariurilor poti castiga bani buni mizand pe acest fe nomen. Al doilea are o nuanta euristica: marea ma joritate a textelor sau a retoricii produse cu aceste ocazii nu are nicio legatura cu analiza sau predictia sociala. Prin urmare, prima eroare ce trebuie evitata de cei ce vor sa-si pastreze luciditatea in aceste circumstante este aceea de a-si pierde vremea luandu-i in serios pe cei atinsi de febra datului cu parerea privind colapsul capitalismului.
Capitalismul a tot fost dat prabusit si pe cale de disparitie de mai bine de 100 de ani, in nenumarate locuri si in nenu ma ra te randuri. Datele urmatoare evoca doar o parte a acestor momente: 1914, 1917, 1923, 1929, 1933, 1939, 1945, 1952, 1968, 1970, 1973, 1979, 1987, 1997, 2001. Sa spunem, deci, ceva ce tine nu de teorii economice savante, ci de simtul comun: poate ca or dinea capitalista se va prabusi si va disparea candva. Dar un sistem ce cuprinde, in grade si cu intensitati diferite, miliarde de oameni, care produce peste 90% din avutia globala, care s-a institutionalizat in toate sferele vietii so ciale de mai bine de 200 de ani, care satisface nevoile ma teriale ale unui numar imens de oameni la un nivel fara precedent istoric, neavand competitie viabila in aceas ta privinta, un sistem care se sprijina pe grupurile sociale cele mai inteligente, antreprenoriale si eficiente ale civilizatiei occidentale si care, mai ales, este ancorat in inclinatia naturala a fiintei umane de a se angaja in tranzactii libere nu dispare chiar asa, peste noapte.
SAU-SAU, UN ROMAN MODERN DESPRE LOGICĂ (Ana-Stanca Tabarasi)
6 octombrie 2008
Privind retrospectiv la opera sa, Soren Kierkegaard afirmă în Despre activitatea mea de autor (1851) şi Punct de vedere asupra activităţii mele de autor (1859) că ea începe în 1843, cu Sau-sau. Posteritatea a confirmat importanţa pe care i-o acorda filozoful: azi, Sau-sau e considerată piatra de temelie a gândirii kierkegaardiene şi una din cele mai celebre cărţi din istoria filozofiei, cu urmări nu doar pentru filozofie, ci şi pentru teologie şi literatură, putând fi interpretată, între altele, ca un tratat de logică, un comentariu despre rolul sfintelor taine ale bisericii în lumea modernă, sau un roman cu cheie.
Citește restul acestei intrări »
NICOLAUS CUSANUS, DE DOCTA IGNORANTIA (în traducere românească)
5 octombrie 2008
De docta ignorantia, compusa in 1440 si centrata pe argumente strict teologice si matematice, se disociaza net de lucrarile clasice ale gindirii medievale. Modernitatea ei consta in a face mesajul religios mai accesibil omului si in celebrarea demnitatii umane, argumente care fac din autorul lor un precursor al Umanismului. Cartea intii a lucrarii are ca tema pe Dumnezeu ca maxim absolut, urmatoarele doua tratind despre univers si despre Christos ca sinteza a celor doua. Pentru Cusanus, Dumnezeu e mai presus de orice; de aceea, orice incercare de a-l gindi pe Dumnezeu sfirseste prin a face apel la formula socratica „a sti ca nu sti”, dovada de suprema intelepciune omeneasca, singura care, in incercarea de a-l intelege pe Dumnezeu, poate transforma ignoranta intr-una docta.
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.