CHEAGUL TINEREŢII

27 Februarie 2007

Laboremus este titlul unei reviste tot atât de necunoscută ca şi liceul pe care-l reprezintă: Colegiul arădean „Moise Nicoară.” Nici posesorii Dicţionarului presei literare româneşti (1790-1990) redactat de I. Hangiu nu vor afla lucruri mai importante decât data apariţiei (1926) acestei gazete. Impopular prin titlu, Laboremus rămâne mai ales obscur ca orgine, în pofida numelor lui Caius Iacob, Şt. Augustin-Doinaş sau Ovidiu Cotruş – absolvenţi de liceu la graniţa de vest a ţării. Oricât de mult ar invita la excursuri istorice sau vanităţi autobiografice, „laboremus” acoperă pentru mine doar costurile unei digresiuni semantice. Citește restul acestei intrări »

Anunțuri

ALBASTRE LUMINI ALE VECHIULUI ORAŞ

25 Februarie 2007

Câtă lumină dă chipul unui om? Medicii vor spune că depinde de o combinaţie de factori : vârstă, alimentaţie, sănătate sau moştenire genetică. Alţii, mai aproape de nevăzutul care mereu lucrează, vor arăta poate spre o icoană sau doar către zâmbetul inimii, pe care orice chip îl poate oglindi. Lumina, atunci, vine prin aura feţei, nu doar prin pori statici, hrăniţi de conenzima Q10. Sufletul luminează, nu pielea. Dar câtă lumină poate capta un chip? Sau câtă poate respinge o privire?

Citește restul acestei intrări »


CONFESIUNEA CUVINTELOR

24 Februarie 2007

Cuvintele pe care le folosim în viaţa religioasă depind de apartenenţa noastră confesională. Voi ilustra aceasta prin câteva exemple, dealtfel binecunoscute, din vocabularul religios ortodox versus greco-catolic. Citește restul acestei intrări »


CATOLICISMUL FRANCEZ: DESPRE UTILITATEA ŞI LIMITELE SONDAJELOR RELIGIOASE

24 Februarie 2007

În Franţa, ţară aflată în plină perioadă electorală, revista „Le Monde des Religions”, supliment bilunar al ziarului „Le Monde”, a publicat în luna ianuarie 2007, un sondaj intitulat de o manieră simbolică „Les Catholiques à la loupe” (Catolicii sub lupă). Primele concluzii, dintre care o parte au fost preluate ca ştiri de „senzaţie” şi de presa din România, par alarmante. „Sondajul nostru arată că astăzi doar un francez din doi se mai declară catolic. Şi numai jumatate dintre ei afirmă că mai sunt credincioşi. Imaginea Bisericii şi a Papei rămâne foarte bună, dar o mare majoritate dintre credincioşi se distanţează de dogmele religioase, rămânând deschişi faţă de dialogul cu alte religii”, stă scris în introducerea acestui număr tematic al revistei. Sondajul poate fi consultat integral pe site-ul www.csa-fr.com Citește restul acestei intrări »


T.S. ELIOT ŞI CONSERVATORISMUL LITERAR BRITANIC

24 Februarie 2007

T. S. Eliot s-a născut în Missouri la 26 septembrie 1888. Urmează cursurile Universităţii Harvard. În 1910 părăseşte SUA şi se înscrie la Sorbona. După un an, se întoarce la Harvard pentru un doctorat în filosofie, dar în cele din urmă pleacă definitiv în Europa şi se stabileşte în Anglia (1914). În 1927 devine “supus al Majestăţii Sale” şi la sfârşitul anilor 1930 se converteşte la anglicanism. În 1948, primeşte Premiul Nobel pentru Literatură. Moare la Londra în 1965. Clasic al literaturii universale, figură mitică a poeziei din prima jumătate a secolului, T.S.Eliot a influenţat întreaga mişcare conservatoare americană. Articolul de mai jos a apărut, ca editorial, în The Criterion, vol. XII, în ianuarie 1933. Citește restul acestei intrări »


PR. SAVATIE BAŞTOVOI DESPRE CAZUL TANACU

24 Februarie 2007

 

Cercetaţi pe cei din temniţă, Prea Sfinţiţi episcopi!

 

 

Despre cazul Tanacu s-a vorbit atît de mult, încît totul s-a transformat într-un fel de telenovelă care nu se mai termină. Românilor le plac telenovelele. Chiar dacă le cunosc sfîrşitul, chiar dacă văd că joacă prost, grotesc, interminabil, românul conştiincios se aşază în faţa televizorului şi priveşte. Aşa s-a întîmplat şi în cazul Tanacu. Citește restul acestei intrări »


MIHAIL NEAMŢU, „GRAMATICA ORTODOXIEI. TRADIŢIA DUPĂ MODERNITATE”, Ed. Polirom, Iaşi, 2007

15 Februarie 2007

gramatica-ortodoxiei-coperta-i.jpg Într-un timp sufocat de expresia adjectivală a identităţii religioase, Gramatica Ortodoxiei îşi propune redescoperirea demnităţii conceptului, la cumpăna dialogului teologiei cu filozofia. Autorul ne reaminteşte că limbajul tradiţiei Bisericii nu este aleatoriu, ci guvernat de Cuvântul necreat, într-o sintaxă ce rezonează cu profunda complexitate a creaţiei. În plus, Ortodoxia actualizează o estetică a vederii, menită să asigure transferul din planul simplei confesiuni doctrinare în sfera justei orientări fiinţiale. Mihail Neamţu comentează câteva întâlniri paradigmatice între ecclesia şi universitas, găzduite sub zodia modernităţii. Hermeneutică, epistemologie, fenomenologie, istoria religiilor sau politică sunt doar câteva teme analizate dintr-o perspectivă îndatorată creştinismului patristic, dar ancorată în prezentul istoric european.

Citește restul acestei intrări »