CULTELE SUNT FACTORI AI PĂCII SOCIALE

30 Ianuarie 2007

Domnule Bogdan Tataru-Cazaban, discutam intr-o Romanie membra a Uniunii Europene. Relatia dintre Stat si Biserica, dintre spatiul public si cel privat ocupa un loc central in reflectia actuala. Prezenta simbolurilor religioase in spatiul public si legea cultelor sunt doua exemple relevante in acest sens. Întreaga dezbatere a plecat de la cei care sustin ca intre Stat si Biserica trebuie sa existe o separatie totala: o viziune care se bazeaza pe modelul francez sau pe cel american. Este preluarea necritica a acestui tip de raport o consecinta a complexului de inferioritate?

“Secularizare amiabila”

– A recunoaste calitatile unui model, oricare ar fi el, nu dezvaluie neaparat o neincredere in sine. Citește în continuare »


ARCHÆVS. STUDIES IN THE HISTORY OF RELIGIONS

27 Ianuarie 2007

 

 

Archaeus was founded in 1997, being the first Romanian journal of this sort after the collapse of Communism in 1989. The aim of the founders of the Journal was to encourage the study of the history of religions, in the footsteps of Mircea Eliade (1907-1986) and I.P. Culianu (1951-1991). Special prices are offered for bulk purchases of issues more than two years old. The editors have a wide range of licensing options available to libraries and library consortia.

 

 

ARCHÆVS. STUDIES IN THE HISTORY OF RELIGIONS

Volume 10 (2006), Issue 3

Citește în continuare »


EUROPA ŞI PLURALITATEA RELIGIILOR: PENTRU O CULTURĂ COMUNĂ

27 Ianuarie 2007

O construcţie politică şi economică fără dimensiune spirituală, ne avertiza istoricul Alexandru Duţu, nu poate fi decât „visul de vară al unui contabil”. Este o judecată care corespunde apelului adresat de Jacques Delors: „un suflet pentru Europa”. Orice formulă am găsi, problema rămâne aceeaşi: necesitatea unei reflecţii comune asupra identităţii culturale a Europei. Altminteri, extinderea şi cealalată faţă a sa – integrarea – s-ar reduce la un calcul de oportunităţi a căror eficacitate pe termen lung ar fi profund afectată. Se vorbeşte adesea despre un patrimoniu axiologic spre care converg în diversitatea lor, inclusiv religioasă, culturile Europei. Un patrimoniu pe care religiile îl resimt ca fiind restrictiv, dar care reprezintă singurul temei, din perspectiva laicităţii spaţiului public, de a se întâlni într-o cultură comună. Citește în continuare »


TRADIŢIA ŞI CĂRTURARII SĂI

26 Ianuarie 2007

Fie că vrem sau nu, situaţia actuală a celui care studiază religia, chiar şi propria religie, este marcată de felul în care s-a născut disciplina pe care a învăţat să o practice. Într-o formă sau alta, mai sofisticat sau mai rudimentar, pozitivismul supravieţuieşte, în pofida criticilor venite dinspre hermeneutică, mai cu seamă atunci când trebuie definită relaţia dintre cărturar şi obiectul cercetării sale. Dintr-o astfel de perspectivă, actul de credinţă ar stânjeni sau ar diminua serios capacitatea cărturarului de a deveni instanţa care judecă imparţial ceea ce studiază. Credinţa ar putea fi cel mult tolerată şi rezervată unei expresii private, cât mai timide. Citește în continuare »


VÎRSTE ŞI DIMENSIUNI

25 Ianuarie 2007

Motto retoric: „Numai un chip fără riduri oglindeşte frumuseţea adevărată?“ (text publicitar)

În orizont bidimensional…

…adică din perspectiva performanţei văzute, vîrsta a devenit pentru omul civilizaţiei occidentale o teroare. Fitness, jogging, lifting, body-building, dietă ecologică, make-up ş.cl sînt ipostaze ale luptei cu trupul. Mai exact, cu timpul – considerat nu un dar, ci un duşman. Fără a ne întreba decît prea rar „cine mi-a dat timpul?“, „cui îi datorez vremea vieţii mele?“ sau „ce am de făcut cu ea?“ noi, oamenii (post)moderni, am intrat într-o cursă sinucigaşă şi fără miză reală. Cum altminteri să califici o raportare la timp şi la trecerea lui, aproape exclusiv în termeni vizibili, vizuali, televizuali sau fotografici? „A întinerit cu zece ani“, „…pare cu zece ani mai bătrîn“, „…nu-şi arată vîrsta!“, sau, dimpotrivă, „e trecut, ofilit, rablagit…“, toate acestea şi altele similare au devenit obsesive abordări (fără drept de apel) ale semenilor – pe care ne mulţumim să-i privim ca pe nişte carcase sau, în cel mai bun caz, ca pe nişte producători de succese vandabile. Citește în continuare »


PATRIMONIUL ROŞIA MONTANĂ ESTE GRAV PERICLITAT. INTERVIU CU ARHEOLOGUL HORIA CIUGUDEAN

25 Ianuarie 2007

Vorbind despre pasiunea sa de-o viata, arheologia montanistica, directorul Muzeului National al Unirii din Alba-Iulia, HORIA CIUGUDEAN, spune: “Pentru mine, ca si pentru multi altii, arheologia practicata in zonele montane, dar si arheologia in general, este domeniul ideal de intalnire dintre aventura si necunoscut. Aici rutina nu exista: cand incepi o sapatura nu stii ce-ti rezerva urmatoarele ore. Sub tine poate fi un tezaur, fiindca Pamantul este o comoara necunoscuta”. Citește în continuare »


EGALITATEA ŞANSELOR, ORBIREA ETATISTĂ ŞI DISCERNĂMÂNTUL TEOLOGIC

25 Ianuarie 2007

Voi începe prin a spune că articolul dlui Dorin Dobrincu intitulat “Legea cultelor: text, subtext si context” publicat de Revista 22, ANUL XV (880) (19 ianuarie – 25 ianuarie 2007) mi se pare lipsit de sensibilitate teologică, rigoare filozofică şi adecvare istorică. Două sunt chestiunile care îmi sublinează dezacordul cu autorul acestui text.

În ceea ce priveşte articolul 13 al Legii Cultelor, am avansat deja un argument apologetic în ultimul număr din „Dilema veche”. Noţiunea de „bune moravuri” este reglementată constituţional fără ca, de facto, literatura pornografică, de pildă, să fie cenzurată. Evident, protejarea exhibiţionismul erotic are consecinţe dezastruoase, deşi rămâne o marcă inevitabilă a liberalismului din vremurile noastre. Citește în continuare »