Teodor Baconschi şi vocaţia teologiei politice (2003, update: 2008)

21 decembrie 2009

Întrucât după nominalizarea lui Teodor Baconschi (Baconsky, ca nume literar), câţiva jurnalişti din presa dâmboviţeană s-au grăbit să livreze o sumedenie de informaţii mincinoase, comentarii resentimentare, analize tendenţioase, bârfe imunde sau opinii neavizate. Puţini din cei care îşi dau cu părerea despre ce trebuie să însemne un Ministru de Externe au măcar un sfert din calităţile intelectuale ale actualului ambasador al României la Paris. Şi mai puţini lasă impresia că au citit studiile, cărţile şi mapa profesională a domnului Teodor Baconschi, vorbitor fluent în patru-cinci limbi de circulaţie internaţională, umanist cu o excelentă pregătire clasică şi diplomat de carieră. Postez mai jos un eseu (review-article) publicat acum câţiva ani pe marginea unei cărţi a lui Teodor Baconsky despre destinul creştinismului european. (MN)

Puterea credinţei şi arta speranţei. Vocaţia teologiei politice în mileniul trei

πόλις ἄνδρα διδάσκει

Cetatea îl învaţă pe om.

Simonide din Keos, fr. 15

O altă cetăţenie

Teodor Baconsky este unul dintre puţinii intelectuali români căruia mandatul diplomatic sau exerciţiul politic nu i-au stins apetitul publicistic sau prospeţimea reflexivă. Eseurile sale au fost colaţionate în mai multe volume apărute la scurtă distanţă de timp: nouă la număr, între Iacob şi îngerul (1996) şi Turn înclinat (2007).

Ortodoxia este un atribut pe care autorul şi-l asumă cu temperanţă şi claritate. Mult timp, Teodor Baconsky a criticat moda intelighenţiei apusene şi, prin recul, a celei autohtone, care cere subiectului să îşi drapeze identitatea religioasă sub pretenţia de pudicitate.[i] Într-o ţară care a cunoscut totuşi un „Bizanţ după Bizanţ”, mulţi intelectuali au decis în favoarea deghizării apartenenţei lor confesionale cu ajutorul artificiilor retorice şi al sugestiilor criptate. Pentru secole, imperativul kantian al privatizării conştiinţei religioase şi evacuarea conţinutului revelaţiei într-un orizont de pură emancipare etică a dictat tonul defensiv, limbajul minimal şi orientarea timidă a laicatului european. Educaţi într-o tradiţie universitară de tip iluminist, intelectualii creştini ai bătrânului continent asumă astăzi tot mai greu condiţia de martor public al destinului unic pe care Biserica îl are în lume. Raţiunile teologice ale creaţiei nu sunt rostite cu uşurinţă într-un climat de ostilitate, indiferenţă sau chiar apostazie, când tot ceea ce este esenţial devine – printr-un consens ideologic tacit – un apanaj al purei şi perfect absentei interiorităţi.

Într-o ţară aflată mereu la răscruce de drumuri, Teodor Baconsky s-a pronunţat deschis, deşi fără stridenţe, asupra problemelor care ating omul fidel Evangheliei şi loial cetăţii. Cunoscut ca un tenace calofil şi versat arbitru al epitetelor, dl Baconsky se lăsă prins adesea în mrejele formulei sintetice şi adâncimile interogaţiilor polare. Marcat de stilul literar francez – care sacrifică dinamica cinematografică a verbului pentru acrobaţia portretistică a adjectivului – diplomatul român are virtuţile unui eseist de excepţie. Uneori, această stilistică riscă să piardă puterea Cuvântului divin în plasa pedanteriilor livreşti sau pe coridoarele unor simple prolegomene. În clasa cuprinzătoare de improvizaţii teologice şi fantezii agramate pe care le suportă scrisul românesc din ultimele două decade, fructul inteligenţei unor cărturari pasionaţi de barocul nuanţelor nu reprezintă decât chemarea la cumpăt şi bună judecată. Astfel ni se înfăţişează Teodor Baconsky în volumul subtitrat uşor pretenţios: „Un portret al creştinismului european”.

Read the rest of this entry »


CAPITALISM ROMÂNESC PRIN SOCIALISM STRĂMOŞESC (Traian Ungureanu)

11 ianuarie 2009

Orice minister, orice departament, orice grup profesional sau social, toate mărimile şi micromărimile au rămas agăţate de buget, dar au învăţat, pe deasupra, să-şi croiască un statut special. Toată lumea a devenit caz special, cu salarii speciale şi pensii speciale, într-o lume altfel banală prin nesimţire şi nepricepere. Magistraţii au rupt băierile lăcomiei. În cazul lor, banii reclamaţi în numele autonomiei au născut aroganţă pură. Lumea profesională s-a instalat în absurd, punând pe un taler incompetenţa mândră şi pe celălalt o trenă de invenţii obraznice: al 13-lea salariu, tichete de masă, sporuri pentru lipsa de sporuri, primă de Crăciun, primă de Paşte, primă de instalare, indemnizaţii, subvenţii, despăgubiri, cote de cointeresare, bonusuri, alocaţii, indexări. Aceasta este ordinea pe care o atacă ordonanţa antisalariu başca pensie. Această ordonanţă impusă de criză – dintotdeauna cel mai bun profesor de istorie şi mentalitate românească – ameninţă să pună capăt unei condiţii de viaţă care garantează sărăcia la bază, opulenţa la vârf şi indolenţa jur împrejur.


VOEGELIN IN TORONTO

16 decembrie 2008

PASOLINI

13 decembrie 2008

COVENANT AND THE HUMAN FUTURE (Douglas H. Knight)

12 decembrie 2008

1. Covenant – Israel and the Church

To talk about the human future requires that we talk about covenant.

The covenant of God with man comes in the form of one specific covenant, Abraham and his seed forever. Israel is the covenanted community, while the Church participates in this covenant in Christ. These two communities we may acknowledge the covenant of God with man. Each is, I dare to say, for the sake of those outside Israel and outside the Church, so each has to confess that they are elect as witnesses of the covenant of God with man. This distinctive task given to them – foisted on them even – for the sake of the world. The covenant of God with man is knowable only in this way as this covenant with this specific people, and thus not immediately with all but with these specific people.  

Each of these communities therefore is required to understand itself as loved, for its own sake, and also as chosen for the purpose of witness to what it does not yet possess. The Church tells usthat man is a covenantal being, that God is with man, and enabled by God, man may be with his fellow man. In this fellowship he is a relational being and so is a distinct individual. Neither individuality nor relationality precedes the other. Man is not fundamentally an isolated being, and not an atom. Each of us is simultaneously one and because we are in various covenants with others, more than one. Each human is fundamental, but some human covenants are subordinate to others. All love and community involve mutual service and subordination that necessarily involves a certain asymmetry. Those outside a particular covenant are not given to one another in the same way as those within that covenant.

Read the rest of this entry »


GAURA NEAGRĂ

22 noiembrie 2008

POSTUL CRĂCIUNULUI

15 noiembrie 2008

Tuturor cititorilor acestui blog le dorim un post binecuvântat. O meditaţie despre înfrânare şi libertate.  

 

“Nu ştiţi voi postul care Îmi place? – zice Domnul. Rupeţi lanţurile nedreptăţii, dezlegaţi legăturile jugului, daţi drumul celor asupriţi şi sfărâmaţi jugul lor.

Împarte pâinea ta cu cel flămând, adăposteşte în casă pe cel sărman, pe cel gol îmbracă-l şi nu te ascunde de cel de un neam cu tine.

 Atunci lumina ta va răsări ca zorile şi tămăduirea ta se va grăbi. Dreptatea ta va merge înaintea ta, iar în urma ta slava lui Dumnezeu.

 Atunci vei striga şi Domnul te va auzi; la strigătul tău El va zice: Iată-mă! Dacă tu îndepărtezi din mijlocul tău asuprirea, ameninţarea cu mâna şi cuvântul de cârtire,

Dacă dai pâinea ta celui flămând şi tu saturi sufletul amărât, lumina ta va răsări în întuneric şi bezna ta va fi ca miezul zilei.

Domnul te va călăuzi necontenit şi în pustiu va sătura sufletul tău. El va da tărie oaselor tale şi vei fi ca o grădină adăpată, ca un izvor de apă vie, care nu seacă niciodată.

Pe vechile tale ruine se vor înălţa clădiri noi, vei ridica din nou temeliile străbune şi vei fi numit dregător de spărturi şi înnoitor de drumuri, ca ţara să poată fi locuită.

Dacă îţi vei opri piciorul tău în ziua de odihnă şi nu-ţi vei mai vedea de treburile tale în ziua Mea cea sfântă, ci vei socoti ziua de odihnă ca desfătare şi vrednică de cinste, ca sfinţită de Domnul, şi vei cinsti-o, fără să mai umbli, fără să te mai îndeletniceşti cu treburile tale şi fără să mai vorbeşti deşertăciuni,

Atunci vei afla desfătarea ta în Domnul. Eu te voi purta în car de biruinţă pe culmile cele mai înalte ale ţării şi te voi bucura de moştenirea tatălui tău Iacov, căci gura Domnului a grăit acestea.”

Isaia 58, 6-14.

 


VLADIMIR TISMĂNEANU, Despre Raportul Comisiei Prezidenţiale

14 noiembrie 2008

O tempora, o mores! Sau, cu vorbele marelui ginditor social Albert Hirschman, “Shared hatreds make for strange bedfellows”. Domnul N. S. Dumitru, pe care dl Rogozanu nu l-a recunoscut, era in 1990 prim-vicepresedintele FSN si a fost principala persoana, alaturi de Gelu Voican-Voiculescu,m implicata in indeplinirea ordinului lui Ion Iliescu de aducere a minerilor la Bucuresti. Profesor de marxism, leninist impenitent, N. S. Dumitru nu a abdicat vreodata de la “iluziile comunismului”. Din cite mi s-a relatat, la discutia de la MNAC, N. S. Dumitru a “explicat” necesitatea sacrificiilor umane pentru implinirea scopurilor progresiste ale doctrinei marxiste. In anii 70, acelasi N. S. Dumitru publica o carte cu titlul “Magistrala progresului istoric”.

Ca unul care am citit volumul aparut la ed. Cartier, gasesc bizar faptul ca autorii nu mentioneaza nicicum mandatul Comisiei Prezidentiale formulat in decizia presedintelui Traian Basescu din aprilie 2006: “analiza institutiilor, metodelor si personalitatilor care au facit posibile crimele si abuzurile epocii comuniste”. Nu a fost nicicum obiectivul Comisiei pe care am coordonat-o sa scriem un fel “manual unic”.  Ar fi fost o aberatie. Dimpotriva, cum se scrie clar in nota editurii Humanitas de la inceputul volumului, Raportul reprezinta o piatra de hoar in sensul ca este o sinteza pornind de la care vor incepe noi explorari. Lucrul acesta il spune si dl Gabriel Andreescu intr-unul dintre cele mai echilibrate texte din volumul aparut la Chisinau.

In “Slavic Review” a aparut in 2007 sub titlul “Remembering Romanian Communism” recenzia lui Charles King, Ratiu professor la Georgetown University la Raport. In raspunsul meu, multumindu-i pentru analiza critica pertinenta si aplicata, am fost de acord ca exista dimensiuni ale trectutului traumatic din anii comunismului care nu au fost elemente centrale ale analizei noastre. Ele trebuie evident adincite: ma refer la problemele vietii cotidiene, ale subiectivitatii sub comunism (inclusiv viata intima), dar si cele legate de complicitati si colaborationism. Ele nu erau insa parte a ceea ce ne revenea noua sa facem, in parametrii Mandatului. 

Ii indemn pe toti cei interesati sa priveasca de o maniera comparativa demersul nostru sa citeasca volumul “Unspeakable Truths: Facing the Challenge of Truth Commissions” de Priscilla Hayner, Routledge, 2002 (cu prefata lui Timothy Garton Ash). Veti constata ca obiectiile domnilor Daniel Barbu, A. P. Iliescu si ale celorlalti colaboratori sint aproape identice cu cele ale oponentilor/criticilor comisiilor de adevar in tari precum Africa de Sud, Germania (Comisia Eppelmann pentru analiza dictaturii PSUG/SED si a consecintelor sale), Chile, Guatemala: Raportul este incomplet; cifrele legate de victime nu sint convingatoare (plaja e prea mare); nu ar fi trebuit rostite nume; tonalitatea este patetica; Raportul serveste o cauza politica…

Read the rest of this entry »


REVOLTA DE LA BRAŞOV, 1989

14 noiembrie 2008

Un memento.


ANTI-ANTICOMUNISMUL (un eseu de Gheorghe Grigurcu)

14 noiembrie 2008

Nimic surprinzător. Coexistăm – n-avem încotro – cu un procomunism încă îndeajuns de virulent, în împrejurările în care procesul comunismului rămâne la stadiu de proiect după toate probabilităţile utopic. Nu ne miră, ba chiar găsim o naturaleţe sumbră în faptul că foştii celebratori de frunte ai comunismului, foştii securişti, activişti şi clientela lor cu o cromatică politică diversă se aliniază sub baniera României Mari (semnificativ, recentul scandal parlamentar, când Traian Băsescu a dat citire unui act formal de „condamnare a comunismului”) ori se fac auziţi prin câte o trompetă răguşită până la cacofonie, de
pildă cea a bardului de la Bârca. Dar se iveşte – şi la asta mărturisim că nu ne aşteptam – o dublură a penibilei atitudini, venind şi din mediul intelighenţiei tinere. Exponentul său poartă numele de CiprianŞiulea şi ia cuvântul în, de altminteri, foarte onorabila revistă Timpul din Iaşi (nr. 2/2007), sub un titlu ce, pesemne fără intenţia d-sale, devine (auto)ironic: Balada comunismului.

Read the rest of this entry »


BARUCH SPINOZA, Rădăcinile teologiei politice (III)

11 noiembrie 2008

Baruch Spinoza, TTP (iii). Articol din Idei în dialog, nov. 2008.


INOCENŢA INCERTĂ A ANTI-ANTICOMUNISMULUI

6 noiembrie 2008

O simpla remarca (vezi infra) nu ar trebui sa treaca drept intoxicare, asa cum sugereaza criticul literar Costi Rogozanu. Un simplu blog nu poate avea efectul unei ditamai reviste sau al unui trust media. In plus, nu am discutat continutul unei carti care include nume perfect onorabile (profesorul Daniel Barbu, de pilda). Am pus sub semnul întrebării doar oportunitatea unei aparitii, pina la lectura cărţii.

Ce ar spus autorii volumului despre “ILUZIILE ANTICOMUNISMULUI” contemplând estetica unui titlu de tipul “ILUZIILE FILOSEMITE” imediat dupa aparitia Raportului Wiesel (comandat de Ion Iliescu într-o încercare de spălare a imaginii sale de colaborator cu antisemiţi notorii precum C.V. Tudor)? De ce negationismul fata de Holocaust este o crima (şi în Romania se pedepseste cu inchisoarea până la cinci ani) iar negationismul (chiar si relativizat) fata de Gulag poate ramine in teritoriul unui simplu joc mental?

Este pur si simplu un FAPT incontestabil ca Raportul Tismaneanu a trezit in Romania atit furia contestatara a dreptei neolegionare (Victor Roncea & co.) cit si relativismul mimat sub chipul inocentei de catre reprezentantii unei gindiri de stinga (Dragos Bucurenci stirnise ceva valuri la inceput de 2007). Aceasta, desigur, la nivelul unei mici sociologii a jurnalismului. De aici acel “caveat” metodologic: “Ca orice document istorico-literar, Raportul Comisiei Prezidenţiale pentru Condamnarea Comunismului trebuie supus unei lecturi critice, iar nu idolatrizat ca revelaţie seculară.”

Pledez in continuare pentru pluralismul interpretarilor, insa nelipsite de respect pentru ce morti. Comunismul a facut din secolul XX un cimitir al istoriei recente. Crimele din Cambogia anilor 1977-78 sunt inca proaspete pentru ca jucausii nostri postmoderni sa imbrace tricoul Che Guevara si sa practice scepticismul istoric.

Exista, fireste, formule de anticomunism isteric si decerebrat, insensibil la relieful istoric al diferitelor epoci. Oportunitatea însă a unui titlu precum “Iluziile anticomunismului” mi se pare in continuare indoielnica. Ramine ca cititorii sa decida.

Mihail Neamtu


ATACUL ASUPRA RAPORTULUI TISMĂNEANU: STÂNGA NEO-MARXISTĂ ŞI DREAPTA NEO-LEGIONARĂ ÎŞI DAU MÂNA

5 noiembrie 2008

“Volumul “Iluzia anticomunismului. Lecturi critice ale Raportului Tismaneanu”, publicat de Editura Cartier in colectia Cartier Istoric, ce va aparea saptamana aceasta in librarii este unul colectiv, coordonat de Vasile Ernu, Costi Rogozanu, Ciprian Siulea si Ovidiu Tichindeleanu. Pot fi intalnite si texte notabile ale unor  sociologi, politologi, filozofi din Romania, care si-au propus, impreuna cu antologatorii, o recitire critica a textului care s-a numit “Raportul Tismaneanu”. Numele acestor participanti sint: Florin Abraham, Gabriel Andreescu, Daniel Barbu, Alex Cistelecan, Andor Horvath, Adrian-Paul Iliescu, Costi Rogozanu, Michael Shafir, Andrei State, Ciprian Siulea, Ovidiu Tichindeleanu si Dan Ungureanu.”

Fireşte, ca orice document istorico-literar, Raportul Comisiei Prezidenţiale pentru Condamnarea Comunismului trebuie supus unei lecturi critice, iar nu idolatrizat ca revelaţie seculară. Rămâne însă perfect simptomatic unghiul din care au venit atacurile oarbe asupra acestui prim document public anticomunist, asumat la cel mai înalt nivel de preşedintele Statului. Pe lângă aceste critici ale stângismului academic şi relativismului postmodern, blogosfera este saturată cu interjecţii neolegionare la adresa “jidanului” responsabil pentru coordonarea unei opere ştiinţifice care aparţine unui colectiv de peste 20 de cercetători ştiinţifici. În contextul triumfului doctrinelor socialiste nu doar la Bruxelles, ci şi la Washington DC., această involuntară alianţă nu poate să nu dea de gândit. (MN)


DESPRE CONDIŢIA CREŞTINILOR COPŢI DIN EGIPT (Raymond Ibrahim)

31 octombrie 2008

Why are Egypt’s Coptic Christians so apathetic about their persecution?


CANONIZAREA SFINŢILOR DIN ÎNCHISORI

28 octombrie 2008

Documentarul semnat de Rafael Udrişte trage un important (chiar dacă tardiv) semnal de alarmă. Instrumentalizarea CNSAS este un fapt la fel de bine cunoscut precum închiderea arhivelor BOR pentru orice istoric dornic să scrie istoria Bisericii majoritare din perioada interbelică ori sub comunism. Complicitatea Sinodului cu această politică a amneziei are raţiuni mult mai profunde, neprecizate în acest film (unde patosul interjecţiei lasă puţin loc dialogului şi interogaţiei). Cauza nobilă a canonizării poate fi apărată prin mai multe instrumente, nu doar cele retorice. Un prim pas l-ar putea reprezenta depolitizarea discursului ortodox despre sfinţenie. Câteva observaţii: cartea “Martiri pentru Hristos” a fost plătită cu fonduri externe dar exclude fără explicaţii evocarea suferinţei creştinilor greco-catolici. Expoziţia închisă la Iaşi avea toate numele sfinţilor înscrise în casete de culoarea verde, cu evidente trimiteri la angajamentul legionar, deşi factual SANDU TUDOR (pentru a da un singur exemplu) a fost ca mirean un ziarist cosmopolit cu înclinaţii de stânga. Sfinţenia mucenicilor lui Hristos nu se datorează unei apartenenţe politice (vezi cazul anarhistei socialiste Maria Skobţova, moartă în lagărul nazist de la Ravensbrück). Qui potest capere capiat. (m.n.)

Pe acest subiect: un comentariu la expoziţia “Vom muri şi vom fi liberi,” ianuarie 2008.


ANTICAPITALISMUL: O RADIOGRAFIE

28 octombrie 2008

Turbulentele economice din ultima vre­me au readus in prim-plan un fenomen esen­tial intelegerii epocii istorice pe care o traim: anticapitalismul.


Stângismul triumfător…

28 octombrie 2008

ROBERT LAZU despre J.R.R. TOLKIEN

25 octombrie 2008

O emisiune despre J.R.R. Tolkien.


REVISTA INTER (vol. II, 2008)

22 octombrie 2008

Revista Institutului Român de Studii Inter-Ortodoxe, Inter-Confesionale şi Inter-Religioase.


ŞCOALA DE LA BUNEŞTI (Interviu cu Petre GURAN)

21 octombrie 2008

Despre educaţia alternativă în România.


CONVERTIREA LA CREŞTINISM A CHINEI

8 octombrie 2008

Un articol din The Economist.


BIZANŢUL LA LONDRA

7 octombrie 2008

O expoziţie organizată de Royal Academy.


DOSAR CARL SCHMITT (Idei în dialog, octombrie 2008)

4 octombrie 2008

Traduceri şi comentarii despre gânditorul juridic cel mai controversat al secolului XX.


ELEMENTE DE ETNO-TEOLOGIE SUB REGIMUL NATIONAL-COMUNIST

16 septembrie 2008

Patriarhul Iustinian Marina, Apostolat social, vol. 12, passim.

Read the rest of this entry »


SF. MAXIM MĂRTURISITORUL, DESPRE HAR ŞI RAŢIUNE

3 septembrie 2008

Harul Duhului Sfânt nu lucrează înţelepciunea în Sfinţi fără mintea care să o primească; nici cunoştinţa, fără raţiunea capabilă de ea; nici credinţa, fără convingerea minţii şi a raţiunii despre cele viitoare şi deocamdată nearătate; nici darurile vindecărilor, fară iubirea de oameni cea după fire; nici vreun altul dintre celelalte daruri, fără deprinderea şi puterea capabilă de fiecare. Dar iarăşi nu va dobândi omul ceva din cele înşirate numai prin puterea naturală, fără puterea lui Dumnezeu, care să le dăruiască.


VIOLENŢE INTER-RELIGIOASE ÎN INDIA

31 august 2008

Informatii despre conflictele intre fundamentalistii hindusi si crestinii catolici din India, august 2008.


Prea Fericitul ILIA, Patriarhul Georgiei

28 august 2008

The Dormition of the Mother of God was celebrated by the Orthodox community on August 28. The Catholicos-Patriarch of all Georgia, His Holiness Ilia II, celebrated the festal liturgy at the Sioni Cathedral at 9.00 a.m.

During his sermon, Patriarch Ilia blessed the nation to hold a mass protest demonstration against Russia, which will take place all over the world on September 1, 2008. Ilia II particularly stressed the recent developments in Abkhazia and South Ossetia, stating that “currently the nation is exposed to danger, although God’s favour and grace will inevitably follow.” Read the rest of this entry »


DEFICITUL COMUNICĂRII ŞI INFLAŢIA RETORICĂ ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ

7 august 2008

Articol publicat în revista Idei în Dialog, august 2008. Versiune integrală (M. Neamtu)


“DREPTURILE OMULUI” ÎN CANADA CONTEMPORANĂ

31 iulie 2008

Sancţiunea unei organizaţii guvernamentale canadiene la adresa unui jurnalist care a exprimat opinii împotriva Islamului radical.


KATYN

19 iulie 2008

BARUCH SPINOZA: RĂDĂCINILE TEOLOGIEI POLITICE (I)

17 iulie 2008

Un text publicat în Idei în dialog, iulie 2008.


CONDAMNAREA COMUNISMULUI ÎN EUROPA

17 iulie 2008

Declaratia de la Praga privind constiinta morala europeana si comunismul

3 iunie 2008, Praga, Senatul Parlamentului Republicii Cehe

Avand in vedere viitorul demn si democratic al Eu­ro­pei noastre comune si tinand cont ca:

– societatile care-si neglijeaza trecutul nu au viitor;

- Europa nu va fi unita atata timp cat nu va fi capabila sa aiba o istorie comuna, sa recunoasca nazismul si co­mu­nismul ca pe o mostenire comuna si sa initieze o dez­ba­tere corecta si completa asupra crimelor comise de toa­te regimurile totalitare in secolul trecut;

- ideologia comunista este direct responsabila pen­tru crime impotriva umanitatii;

- o constiinta mutilata de trecutul comunist reprezinta o povara apasatoare atat pentru viitorul Europei, cat si pen­tru copiii nostri; Read the rest of this entry »


RELIGIE ŞI POLITICĂ: O DEZBATERE “CADI”

19 iunie 2008

Teologi şi politicieni ‘negociază’ frontiera dintre religie şi politică

Bucureşti, 18 iun /Rompres/

O dezbatere care a pus faţă în faţă teologi şi personalităţi politice sau intelectuali care îşi asumă doctrina liberală, de dreapta, a avut loc miercuri, invitaţii încercând să identifice anumite punţi de comunicare între fenomenul politic şi cel religios. Read the rest of this entry »


Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 41 other followers