Leo Stan, Either Nothingness or Love: On Alterity in Søren Kierkegaard’s Writings, 2009

12 iulie 2009
Either Nothingness or Love
Either Nothingness or Love

Throughout the 20th century, Søren Kierkegaard’s name critically or apologetically surfaced in numerous philosophical attempts at coming to terms with the challenges of otherness. Since even the more recent interpretations of Kierkegaard evince an overwhelming diversity, one feels the need for a more comprehensive and coherent account, which the present volume seeks to elaborate. With that in mind, after thematizing four distinct senses of otherness in Kierkegaard’s corpus, the author unearths their complex interrelation and reveals their Christian, redemption-oriented roots. In addition, he engages in a critical manner with the extant scholarship on the topic and aims to reopen the discussion of alterity in light of the pivotal significance of sinfulness in the way we relate to God, Christ, and other people. The book thus tackles indispensable issues for contemporary Christian ethics and philosophical psychology.

Leo Stan’s remarkable work places Kierkegaard right in the middle of a vigorous, longstanding philosophical discussion about “the other.” Unlike several other such efforts, which focus on this theme in a particular text or group of texts, Stan argues that Kierkegaard’s writings are heterological through and through, from Either/Or to the end. Kierkegaard’s distinctively Christian “heterology,” if that is what it should be called, differs sharply from those of Levinas and certain post modernist writers, but that level of difference is just what one has come to expect from such a maverick as Kierkegaard. Whether someone agrees with Kierkegaard’s provocative theses or not, Stan’s book demonstrates why they dare not be ignored.
Prof. Anthony Burgess (Philosophy Department, University of New Mexico)

Language of otherness and alterity has become prominent in recent Continental philosophy, largely through the writings of Levinas and Derrida, but it has also been traced and attributed to the influence of Kierkegaard by recent works in the philosophy of religion. Leo Stan’s excellent monograph provides the first systematic analysis of this topic in Kierkegaard’s corpus and offers a critical rejoinder to recent interpreters, many of whom have tended to ignore the theological and Christian aspects of this discourse in Kierkegaard’s works. Stan uncovers and illuminates four crucial, interrelated senses of otherness that pervade Kierkegaard’s authorship as a whole: the infinite alterity of God, the paradoxical alterity of Christ and the alterity of the human other, all approachable through the “other within” which is the self’s inward spirit. This outstanding study makes an original and important contribution to Kierkegaard scholarship, Continental philosophy of religion, and to the growing literature in philosophical theology/theological philosophy.
Prof. P. Travis Kroeker (Department of Religious Studies, McMaster University)

Dr. Leo Stan has a masterful command of both the history of theology and philosophy. He is one of the best interpreters of Kierkegaard in the world today of his generation. His readings are rigorous, tethered to the text, and always creative and illuminating.

Prof. Gordon Marino (Philosophy Department, St. Olaf College, Director, Hong Kierkegaard Library)


FILE DIN ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE SUB COMUNISM

15 septembrie 2008

Din cuvântările Patriarhului Justinian Marina.


LIBERTARIAN PHILOSOPHY AND ORTHODOXY

9 decembrie 2007

Dan Cristian Comanescu, a Romanian philosopher, puts forward some proposals in defence of libertarian politics and Orthodoxy. I find them intriguing but also very helpful.

Cristian argumentează că filozofia politică libertariană nu se poate dispensa de o eshatologie personalistă, în care omul acţionează responsabil din perspectiva libertăţii sale metafizice faţă de structuri recesive precum structurile sociale. Read the rest of this entry »


ETIENNE GILSON DESPRE RAPORTUL DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ (I): ABELARD

5 decembrie 2007

„Abelard s-a rătăcit în strădania sa de a interpreta dogmele în mod raţional, în special dogma Treimii. însă, cu toate că a confundat uneori, din nefericire, filozofia cu teologia, el nu s-a abătut niciodată de la principiul că autoritatea trece înaintea raţiunii, că dialectica are drept scop principal lămurirea ade­vărurilor credinţei şi combaterea necredincioşilor şi, în sfîrşit, că mîntuirea sufletului ne vine din Sfintele Scripturi, şi nu din cărţile filozofilor. Read the rest of this entry »


CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ: NICOLAE STEINHARDT

29 noiembrie 2007

Cunoscut mai ales prin Jurnalul fericirii, N. Steinhardt e încă incomplet aşezat în cultura română, asta fără să mai luăm în seamă şi ambiguitatea inedită a destinului său. Intelectual evreu condamnat de regimul comunist, convertit la ortodoxie şi în cele din urmă călugăr, N. Steinhardt şi-a înscris definitiv existenţa pe un traseu absolut romanesc. În ultimii ani a intrat în manuale, a fost tradus în afară şi i s-au dedicat destule articole şi studii elogioase, sub varii semnături. Read the rest of this entry »


PERISCOP PUBLICISTIC

8 martie 2007

Apariţia faimoasei reviste Le monde diplomatique într-o ediţie românească a fost salutată, pe bun temei: provincialismul valah secretă prea mult „suc propriu.” Valorile însă la care aderă această publicaţie lunară sunt mărturisit stângiste, încrezătoare în promisiunile făcute de proiectele de inginerie socială. „Şocuri şi pericole” este un titlul de pe prima pagină a revistei Read the rest of this entry »


T.S. ELIOT ŞI CONSERVATORISMUL LITERAR BRITANIC

24 februarie 2007

T. S. Eliot s-a născut în Missouri la 26 septembrie 1888. Urmează cursurile Universităţii Harvard. În 1910 părăseşte SUA şi se înscrie la Sorbona. După un an, se întoarce la Harvard pentru un doctorat în filosofie, dar în cele din urmă pleacă definitiv în Europa şi se stabileşte în Anglia (1914). În 1927 devine “supus al Majestăţii Sale” şi la sfârşitul anilor 1930 se converteşte la anglicanism. În 1948, primeşte Premiul Nobel pentru Literatură. Moare la Londra în 1965. Clasic al literaturii universale, figură mitică a poeziei din prima jumătate a secolului, T.S.Eliot a influenţat întreaga mişcare conservatoare americană. Articolul de mai jos a apărut, ca editorial, în The Criterion, vol. XII, în ianuarie 1933. Read the rest of this entry »


MIHAIL NEAMŢU, „GRAMATICA ORTODOXIEI. TRADIŢIA DUPĂ MODERNITATE”, Ed. Polirom, Iaşi, 2007

15 februarie 2007

gramatica-ortodoxiei-coperta-i.jpg Într-un timp sufocat de expresia adjectivală a identităţii religioase, Gramatica Ortodoxiei îşi propune redescoperirea demnităţii conceptului, la cumpăna dialogului teologiei cu filozofia. Autorul ne reaminteşte că limbajul tradiţiei Bisericii nu este aleatoriu, ci guvernat de Cuvântul necreat, într-o sintaxă ce rezonează cu profunda complexitate a creaţiei. În plus, Ortodoxia actualizează o estetică a vederii, menită să asigure transferul din planul simplei confesiuni doctrinare în sfera justei orientări fiinţiale. Mihail Neamţu comentează câteva întâlniri paradigmatice între ecclesia şi universitas, găzduite sub zodia modernităţii. Hermeneutică, epistemologie, fenomenologie, istoria religiilor sau politică sunt doar câteva teme analizate dintr-o perspectivă îndatorată creştinismului patristic, dar ancorată în prezentul istoric european.

Read the rest of this entry »


ARCHÆVS. STUDIES IN THE HISTORY OF RELIGIONS

27 ianuarie 2007

 

 

Archaeus was founded in 1997, being the first Romanian journal of this sort after the collapse of Communism in 1989. The aim of the founders of the Journal was to encourage the study of the history of religions, in the footsteps of Mircea Eliade (1907-1986) and I.P. Culianu (1951-1991). Special prices are offered for bulk purchases of issues more than two years old. The editors have a wide range of licensing options available to libraries and library consortia.

 

 

ARCHÆVS. STUDIES IN THE HISTORY OF RELIGIONS

Volume 10 (2006), Issue 3

Read the rest of this entry »


INTRODUCERE ÎN STUDIUL ANTICHITĂŢII TÂRZII

16 ianuarie 2007

Ce reprezintă “Antichitatea târzie”? În mod fundamental, o perioadă de tranziţie cu localizare europeană-mediteraneeană şi o periodizare relativă între secolele III-VII d.Hr. (uneori extinsă la secolele II-VIII). Studiul de sine-stătător al acestei perioade este de dată relativ recentă şi de aceea prezintă vigoarea unei discipline tinere şi provocatoare, iar în cadrul acestui studiu sunt puţine interese mai vii şi mai relevante astăzi decât înţelegerea rolului creştinismului în raport cu puterea seculară şi cu celelalte concepţii religioase. Read the rest of this entry »


GIANNI VATTIMO: A FI CREŞTIN ÎN POST-MODERNITATE (II)

16 ianuarie 2007

Problema lui Vattimo e confuzia între Biserica înţeleasă ca adunare mistică în jurul Euharistiei, care e semnul vizibil al Întrupării, şi Biserica înţeleasă ca instituţie social-adiministrativă, care are şi o dimensiune strict terestră. Prima e păstrătoarea unor simboluri, dogme şi gesturi care garantează autenticitatea trăirii fiecărui creştin în parte, pentru că ea însăşi, ca şi textele pe care se bazează (Scripturile), e descendenta directă a comunităţii primilor apostoli. Or, chiar aceasta e tradiţia pe care autorul o denunţă ca reprezentând o rămăşiţă a religiozităţii naturale, la care ar trebui renunţat în favoarea unei pretinse hermeneutici bazate pe caritate. Read the rest of this entry »


EDITURA DEISIS

12 ianuarie 2007

Editura Deisis are un sit electronic unde cititorii interesaţi pot comanda la reducere importante cărţi de teologie şi spiritualitate ortodoxă.

http://www.edituradeisis.ro/


STEINHARDT, IRENIC ŞI IRONIC

9 ianuarie 2007

“L’enfer c’est les autres!” (Sartre) e o referinţă-cheie din apologetica monahului dela Rohia. Căci ştim gustul lui N. Steinhardt pentru literatura franceză, pentru Malraux, pentru existanţialism, pentru Dickens, pentru autorii secunzi (gen Robert Graves), pentru romanul poliţist. Cunoaştem apetitul său pentru modele intelectuale puţin “trecute”… Este însă vorba despre un apetit ironic (căci părintele era în acelaşi timp un mare consumator de Caragiale)!  Read the rest of this entry »


Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 44 other followers