Profesorul Nicolae Mărgineanu evocat la “Înapoi la argument”

Profesorul Nicolae Margineanu a fost unul dintre reprezentantii importanti ai scolii romanesti de psihologie in perioada interbelica si de dupa razboi, in pofida celor 16 ani de detentie comunista. Sint prezentate activitatea sa in cadrul asociatiilor Amicii Americii si Romano-Americana din Ardeal in perioada 1945-1947, declaratii si interogatorii semnate de el in timpul anchetelor din beciurile Sigurantei, ulterior ale Securitatii, si procesul Marii Finante (27 octombrie-2 noiembrie 1948), in urma caruia a fost condamnat la 25 de ani de munca silnica. De asemenea, volumul cuprinde o biografie a fratelui sau, Petru, ucis de Securitate, marturii si documente din arhiva CNSAS privind consecintele condamnarii politice si metodele represive utilizate de Securitate asupra sotiei si copiilor lui Nicolae Margineanu. Sint documente cutremuratoare, menite sa completeze informatiile despre modul cum un regim cu porniri criminale a actionat impotriva acelor intelectuali care au refuzat sa colaboreze cu reprezentantii sai.

Cuprins: Nicolae Margineanu, un model de performanta profesionala si umana • Nicolae Margineanu si psihologia suferintei in temnitele comuniste. Textele detentiei • Din documentele rezistentei anticomuniste. Petru si Eugen Margineanu • Al doilea cerc al suferintei. Familia profesorului Margineanu: metamorfozele supravietuirii • Documente-facsimil si fotografii

INAPOI LA ARGUMENT.

Andrei Pleşu despre cultură şi tinereţe (Adevărul)

Tipul uman pentru care cititul, cultura, dezbaterea intelectuală au preţ şi relevanţă nu e în atenţia publică, nu se manifestă, nu iese la rampă. Şi nu e încurajat să o facă. „Modelele” societăţii româneşti de azi nu fac parte din această specie. De aceea, cei care se ocupă cu „dulcea zăbavă” a lecturii, pasionaţii de texte şi de viaţă spirituală trăiesc discret, în cercuri restrânse, lipsite de vizibilitate şi prestigiu.Ei există, dar în penumbră. Ceea ce le lipseşte este atenţia noastră, promovarea adecvată, contextul care să-i stimuleze şi să-i pună în lumină.

Cunosc eu însumi o sumedenie de asemenea tineri. Unii şcoliţi în marile universităţi ale lumii, alţii grădinărindu-se singuri, autodidacţi străluciţi, formaţi inexplicabil în ciuda unei ambianţe opace. În genere, sunt marginali, neapreciaţi şi sub sau ne-nefolosiţi. Catedrele diferitelor facultăţi sunt un fel de rezervaţii inexpugnabile, recalcitrante la orice tentativă de împrospătare. Presa preferă condeieri nervoşi, rapizi, fără prea multe „fasoane” culturale. Cei mai mulţi dintre „analiştii” noştri sunt, la bază, caftangii calificaţi.

Vedetele care defilează pe micile ecrane sunt, într-o proporţie zdrobitoare, întruchipări bălţate ale neruşinării vesele, ale ignoranţei arogante, ale improvizaţiei. Succesul se obţine pe altă claviatură decât pe aceea a studiului, a seriozităţii, a inteligenţei prompte şi a bunei cuviinţe.

Trebuie doar să ai mult tupeu, o tandră iubire de sine, câteva relaţii şi o proastă cunoaştere a limbii române. Cultura, fie ea şi de nivel strict gimnazial, nu se vinde. Mi se va spune că specimene din această zoologie există în toată lumea. Da, numai că ele nu ajung niciodată să ocupe scena, să domine piaţa publică, să se caţere la vârf în marile topuri „naţionale”: nu moderează, săptămânal, emisiuni de mare audienţă, nu devin „vip”-uri, nu fac cariere spectaculoase în văzul lumii.

Tocqueville on America after 1840 Letters and Other Writings (ed. Aurelian Crăiuţu)

Alexis de Tocqueville’s Democracy in America has been recognized as an indispensable starting point for understanding American politics. From the publication of the second volume in 1840 until his death in 1859, Tocqueville continued to monitor political developments in America and committed many of his thoughts to paper in letters to his friends in America. He also made frequent references to America in many articles and speeches. Did Tocqueville change his views on America outlined in the two volumes of Democracy in America published in 1835 and 1840? If so, which of his views changed and why? The texts translated in Tocqueville on America after 1840: Letters and Other Writings answer these questions and offer English-speaking readers the possibility of familiarizing themselves with this unduly neglected part of Tocqueville’s work. The book points out a clear shift in emphasis especially after 1852 and documents Tocqueville’s growing disenchantment with America, triggered by such issues as political corruption, slavery, expansionism and the encroachment of the economic sphere upon the political.

• This is the only book to extensively cover the development of Tocqueville’s political thought on America after his seminal work, Democracy in America • Includes never before published materials as well as new translations of speeches, articles, and letters • Allows for a re-understanding of Democracy in America by revealing the development of Tocqueville’s ideas on America

Edited and translated by Aurelian Craiutu

Indiana University, Bloomington

Jeremy Jennings

University of London