Sever Voinescu despre teoria conspiraţiei

Nu cu multe săptămîni în urmă, am avut plăcerea de a fi gazda unei conferinţe susţinute de Vladimir Tismăneanu într-una din sălile somptuoase al Camerei Deputaţilor. Conferinţa vorbea despre anul 1989, despre căderea comunismului în Europa de Est şi despre ieşirea în democraţie a naţiunilor din fostul „lagăr socialist“. Titlul exact al conferinţei era „Naufragiul utopiei: semnificaţiile istorice, politice şi morale ale revoluţiilor din 1989“. Ca de obicei, Vladimir Tismăneanu a dovedit inteligenţă, elocinţă, profunzime şi, mai ales, o cunoaştere unică a temei. La sfîrşitul conferinţei, a venit momentul întrebărilor. Toate, dar absolut toate întrebările s-au referit într-un fel sau altul la serviciile secrete, la conspiraţii şi la manevre oculte. Nu cumva revoluţiile din Estul Europei au fost, de fapt, o abilă manevră kaghebistă/ciaistă/mosadistă şi nicidecum expresia luptei pentru libertate a jumătate de continent? Nu cumva 22 decembrie a fost un scenariu scris în birouri securistice şi nu pe străzi? Dar Malta? Nu cumva tot ceea ce s-a întîmplat cu noi, est-europenii, după 1989, confirmă teoria unei largi conspiraţii? Andropov?

Conservator în postmodernitate (Adrian Romila în revista “22″)

Într-o epocă pe deplin seculară ca post-modernitatea, atitudinea pur contemplativă în faţa provocărilor lumii nu e chiar cea mai recomandată. Pentru omul atent la relevanţa creştinismului în reţeaua inextricabilă de fapte şi texte care e lumea contemporană, discursul de identificare a Celuilalt se cere mereu re-evaluat, corectat, nuanţat. Verbul etic sau teologic are şi acum nevoie de un ton adecvat, discernământ spiritual şi o hermeneutică potrivită. Şi acestea nu sunt uşor de găsit dacă nu se păstrează echilibrul fragil (şi necesar) între tradiţia filozofiei antice, înţelepciunea patristică şi deschiderea intelectuală pe care modernitatea o incumbă.

“Comorile Ortodoxiei” în timpuri de criză: mănăstire cu piscină, Hummer şi căprioare

Relatare REALITATEA TV:

750.000 de euro – este preţul plătit de Episcopia Giurgiului pentru vila unui vameş. Afacerea a fost perfectată în urmă cu trei ani, iar preţul imobilului a fost umflat de trei ori. Vila s-a transformat într-o mănăstire de lux unde-şi fac veacul patru măicuţe. Ulterior, tot aici şi-a stabilit reşedinţa şi Preasfinţitul Ambrozie. Pentru că nimic nu e prea scump atunci când e vorba de confortul acestuia, în curtea mănăstirii au fost aduse şi trei căprioare. Reprezentanţii patriarhiei susţin însă că in vila din Giurgiu se trăieşte după principiul austerităţii şi nu al huzurului.

Hummer, Luxury SUV

Vezi şi

• ÎPS Teodosie îl compară pe Gigi Becali cu Sf. Gheorghe!
• Frumuseţe şi neorânduială.
• Scrisoare deschisă către ÎPS Teodosie.
• ÎPS Teodosie, pârât la DNA
• Cât costă Duhul Sfânt?